Ilie Bolojan enumeră cinci probleme structurale pe care viitoarelor guverne trebuie să le rezolve. Este vorba de plățile impuse de procesele magistraților, compensările la energie, finanțarea sănătății, investițiile supracontractate și companiile de stat. Premierul susține că dezechilibrele vin din urmă și au fost corectate doar parțial în scurtul său mandat.
Premierul interimar încă în funcție Ilie Bolojan a prezentat, la finalul mandatului de premier, cinci probleme structurale despre care spune că vor continua să apese asupra bugetului: obligațiile rezultate din procesele magistraților, restanțele compensării energiei, dezechilibrele din sănătate, investițiile contractate peste resursele disponibile și administrarea companiilor de stat.
În declarația de bilanț de luni seara, 19 octombrie, premierul a susținut că acestea sunt probleme acumulate în timp, pe care guvernul său le-a corectat numai parțial.
Bolojan și-a început intervenția anunțând că mandatul său „foarte probabil se va încheia mâine”, după aproape 16 luni la conducerea Guvernului. A apărat măsurile de ajustare bugetară, dar a recunoscut și costurile suportate de populație.
„Știu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici, ei judecă guvernarea după prețurile pe care le plătesc, după salarii și pensii, după siguranța locului de muncă”, a declarat premierul.
În partea dedicată obligațiilor care rămân pentru următoarea guvernare, Bolojan a respins formularea potrivit căreia executivul său ar lăsa datorii și a vorbit despre dezechilibre structurale. Această explicație reprezintă evaluarea premierului asupra propriului mandat; sumele și estimările prezentate mai jos sunt cele invocate în discursul său.
1. Procesele magistraților și obligațiile de plată de miliarde de lei
Prima problemă indicată de Bolojan este presiunea asupra bugetului exercitată de hotărârile judecătorești obținute de magistrați. Premierul a menționat o sentință care ar obliga Guvernul la plata a peste cinci miliarde de lei, fără să precizeze în intervenție dosarul, beneficiarii sau calendarul executării.
„Avem sentințele care au fost investite cu titluri executorii în urma proceselor generate de magistrații din România și, așa cum știți, avem o sentință care obligă guvernul la plata a peste 5 miliarde de lei și mai sunt și alte sentințe care au fost obținute în urma miilor de procese care au fost generate în toți acești ani.”
În opinia sa, problema nu poate fi rezolvată numai prin identificarea banilor necesari plăților. Bolojan a susținut că este nevoie de schimbarea cadrului de salarizare, astfel încât să fie eliminate cauzele unor asemenea litigii.
„Fără o legislație care să nu mai permită acest tip de procese, ceea ce ar fi însemnat adoptarea legii salarizării unitare, nu vom rezolva această problemă și, indiferent ce va face viitorul guvern, va fi, practic, în imposibilitatea de a plăti astfel de sume de pe o zi pe alta.”
Declarația privește atât obligațiile deja stabilite de instanțe, cât și riscul apariției unor noi plăți.
2. Compensarea energiei: facturi din schemele începute în 2021
A doua problemă este legată de decontarea schemelor de compensare a energiei electrice. Bolojan a afirmat că există în continuare facturi neverificate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei și că plățile vor continua în anii următori.
„A doua problemă structurală pe care o avem ține de zona de energie și aici moștenim scheme de compensare din anul 2021, pentru energia electrică, care înseamnă încă facturi care nu au fost verificate de ANRE și care vor veni și în anii următori.”
Pentru anul în curs, premierul a indicat o alocare de 3,7 miliarde de lei și plăți efectuate de aproximativ 1,5 miliarde de lei. Achitarea diferenței a fost condiționată de rezultatul verificărilor.
„Dacă toate verificările vor fi în regulă, până la finalul anului vor fi achitate și diferențele de bani, sume care sunt identice cu cele alocate și anul trecut. Dar și în următorii ani vor trebui continuate aceste plăți, analiza acestor restanțe și închiderea lor, pentru că este o problemă care vine din spate”, a spus acesta.
3. Sănătatea: baza de contribuabili și modul de finanțare a spitalelor
În sănătate, premierul a descris un dezechilibru între numărul persoanelor care contribuiau și cel al beneficiarilor. Potrivit cifrelor prezentate de acesta, numărul contribuabililor ar fi crescut de la 6,5 milioane la 10,5 milioane.
„Eram în situația în care plăteau contribuția de sănătate 6,5 milioane de români și beneficiau de servicii 16,5 milioane. Acest sistem nu putea funcționa. Prin măsurile care au fost adoptate, sunt astăzi 10,5 milioane de români care contribuie și, pentru prima dată, anul acesta, sistemul se apropie de un anumit echilibru.”
Bolojan a susținut că extinderea bazei de contribuții nu este suficientă. A cerut și schimbarea mecanismului prin care cheltuielile salariale sunt reflectate în finanțarea serviciilor medicale:
„Fără măsuri care să treacă influențele salariale din sănătate, care generează management neperformant la o bună parte din spitale, în costul serviciilor pe care spitalele le prestează spre pacienți, n-am făcut nimic și problemele pe sănătate vor rămâne prezente și în anii următori.”
Discursul nu detaliază formula propusă și nici impactul financiar asupra fiecărui spital. Diagnosticul premierului privește, așadar, atât colectarea veniturilor, cât și felul în care sunt distribuiți și utilizați banii.
4. Investițiile: contracte semnate peste capacitatea de finanțare
A patra problemă structurală este supracontractarea investițiilor. Bolojan a afirmat că aceasta depășește 300% în programul de transporturi și a semnalat o situație similară la proiectele de apă și canalizare.
„Dacă nu se va face un management corespunzător care să prioritizeze investițiile, să le mențină pe cele viabile în finanțare, se vor crea probleme legate de plata în sectorul de construcții, de ritmul de lucrări și de creștere a costurilor pe care bugetul de stat le va avea de suportat.”
Pentru a ilustra diferența dintre angajamente și resursele anuale, premierul a comparat valoarea contractelor de lucrări de la Transporturi cu bugetul disponibil.
„Gândiți-vă că astăzi, la Ministerul Transporturilor, sunt contracte de lucrări semnate de peste 30 de miliarde de euro, iar bugetul anual mediu este de aproximativ 6 miliarde de euro. Asta înseamnă că cel puțin cinci ani de zile de acum înainte avem de lucru. Și, deci, orice lucrare care se începe trebuie bine gândită, în așa fel încât să i se poată asigura finanțarea.”
În privința programului Anghel Saligny, Bolojan a susținut că facturile în sold, de 2,4 miliarde de lei, pot fi achitate după o rectificare bugetară. A prezentat această situație drept un blocaj de alocare a resurselor, distinct de problema mai largă a investițiilor contractate peste posibilitățile de finanțare.
5. Companiile de stat: subvenții suplimentare și management slab
Ultima categorie vizează companiile de stat care solicită bani suplimentari spre sfârșitul anului. Premierul a nominalizat CFR și Metrorex și a legat necesarul suplimentar de subvenții de lipsa restructurărilor și de construirea necorespunzătoare a bugetelor.
„Aici, în fiecare sfârșit de an, companiile care nu au făcut nicio reformă de ani de zile, unde e nevoie de restructurări și de intervenții, cer întotdeauna în noiembrie și decembrie sume suplimentare pentru subvenții, pentru că nu-și fac bugetele în mod corespunzător – CFR, Metrorex și așa mai departe.”
Soluțiile indicate de Bolojan sunt modificarea indicatorilor de performanță și introducerea unor noi contracte de management.
„Fără buna gestionare a companiilor de stat, fără modificarea indicatorilor de performanță, fără noi contracte de management, nu vom reuși să facem ca active importante ale statului să fie gestionate mai bine în interesul cetățenilor. Am început și am reușit ca aceste dezechilibre să le corectăm parțial, fiind acumulate din anii anteriori, când guvernele au fugit de aceste probleme, în loc să le rezolve.”
La încheierea bilanțului, premierul a admis că mandatul său poate fi criticat, dar a apărat direcția măsurilor adoptate: „Nu pretind că am fost fără greșeală și nici că unele lucruri nu puteau fi făcute mai bine. Poate că unele lucruri ne-au scăpat, dar plec cu sentimentul că mi-am făcut datoria față de țara noastră”.
