Legea integrității revine în Parlament pentru a fi pusă în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 883 din 17 august 2026. Principala problemă pe care deputații și senatorii trebuie să o rezolve este transparența averilor și intereselor demnitarilor: ce informații vor mai putea consulta cetățenii și ce date vor rămâne exclusiv la Agenția Națională de Integritate.
Camera Deputaților se reunește de astăzi, luni – 24 august, în sesiune extraordinară în perioada 24-26 august și va fi prima cameră care reexaminează legea. Senatul va avea votul decizional. Actul normativ trebuie adoptat rapid, deoarece reprezintă un jalon din PNRR de care este legată o plată de aproximativ 770 de milioane de euro.
Partidele decid dacă refac proiectul astfel încât declarațiile de avere să fie publice
CCR a declarat neconstituțional mecanismul prin care ANI urma să genereze și să publice automat o „declarație de interese financiare” pentru demnitari și persoanele care ocupă funcții importante. Documentul trebuia realizat pe baza declarațiilor de avere și de interese depuse prin platforma e-DAI.
Curtea a respins și obligațiile referitoare la soții, soțiile și persoanele aflate în „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii. În cazul partenerilor necăsătoriți, CCR a considerat că formularea nu este suficient de clară și predictibilă.
În schimb, judecătorii constituționali au menținut prevederea potrivit căreia aleșilor găsiți definitiv incompatibili sau în conflict de interese le încetează mandatul actual dacă interdicția de trei ani nu s-a împlinit. Este articolul despre care s-a afirmat că îl vizează în primul rând pe primarul Timișoarei și președintele USR, Dominic Fritz.
Parlamentul nu mai poate vota aceeași formă
După decizia CCR, partidele nu mai pot adopta pur și simplu textul anterior. Articolele declarate neconstituționale trebuie eliminate sau rescrise.
Miza reexaminării nu mai este dacă vechea declarație de avere va redeveni publică în forma sa integrală. Niciuna dintre variantele susținute de principalele partide nu propunea revenirea completă la sistemul anterior deciziei CCR din 2025. Disputa privește cât de multe informații pot fi publicate fără încălcarea dreptului la viață privată.
PNL, USR și PSD au susținut explicit o declarație publică, dar simplificată. AUR a cerut extinderea controlului și asupra partenerilor demnitarilor și a votat legea care prevedea publicarea. UDMR a fost singura formațiune despre care s-a relatat că a cerut în negocieri ca informațiile financiare să nu fie publice, invocând oficial riscuri de neconstituționalitate.
PNL și USR au cerut publicarea unei declarații simplificate
PNL și USR au avut cea mai clară poziție comună în favoarea publicării. Parlamentarii celor două partide au depus un amendament prin care demnitarii și persoanele cu funcții publice de autoritate urmau să depună o declarație de interese financiare.
Obligația îi viza inclusiv pe președintele României, premier, parlamentari și conducătorii unor instituții precum BNR, ASF, Consiliul Concurenței, Avocatul Poporului și Consiliul Superior al Magistraturii. Documentele trebuiau publicate în cel mult 60 de zile de la generarea lor de către ANI, prin platforma e-DAI.
„România are nevoie de standarde solide de integritate și de un control eficient al conflictelor de interese”, a transmis PNL când a anunțat amendamentul comun cu USR.
Noua declarație nu ar fi oferit însă același nivel de transparență ca vechiul formular de avere. Cetățenii nu ar fi putut vedea întotdeauna sumele exacte din conturi, valoarea numerarului, monedele digitale ori împrumuturile acordate. În locul valorilor precise urmau să apară intervale sau praguri financiare.
USR susținuse anterior și o altă inițiativă prin care declarațiile de avere să rămână publice, iar datele personale ale membrilor familiei să fie anonimizate. Deputatul USR Alin Stoica declara că verificarea averilor este eficientă numai dacă publicul poate observa diferențele dintre situațiile patrimoniale declarate de la un an la altul.
PSD a susținut în final declarațiile publice
Poziția PSD este mai nuanțată decât arată conflictul politic din jurul legii. Varianta inițială elaborată de Ministerul Justiției, condus de Radu Marinescu, prevedea o declarație de interese financiare. Mecanismul a fost eliminat în negocierile ulterioare, dar a revenit în Parlament.
PSD a depus propriul amendament referitor la publicare. După dispute privind diferențele de redactare dintre variante, PSD, PNL și USR au convenit asupra unui text comun. Acesta prevedea că ANI generează automat declarația de interese financiare și o publică prin platforma sa.
Sorin Grindeanu a spus la începutul săptămânii, pe 17 august, că: „Declarația mea de avere e publică. Așa cum bine știți, este pe site la PSD. Îi îndemn pe toți colegii mei, nu pot să îi oblig, dar îi îndemn pe toți colegii mei să facă publice declarațiile de avere. PSD va respecta deciziile CCR. (…) Eu unul sunt un susținător al publicității declarațiilor”.
Jocul AUR legat de transparența averilor
AUR a votat forma finală a legii, care conținea mecanismul publicării declarațiilor de interese financiare. Cu ajutorul PSD, partidul a introdus însă un amendament prin care obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese era extinsă și asupra soților, soțiilor și partenerilor necăsătoriți ai demnitarilor.
Acesta este unul dintre motivele pentru care CCR a declarat neconstituționale părți ale legii. Curtea a eliminat sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, considerând că este neclară și imprevizibilă. Legea nu stabilea după ce criterii putea fi identificat un asemenea partener: durata relației, conviețuirea sau existența unei gospodării comune.
CCR a respins însă și mecanismul publicării declarațiilor de interese financiare pentru demnitari, nu doar prevederea referitoare la partenerii lor. Prin urmare, amendamentul AUR nu este singurul motiv pentru care legea revine în Parlament.
Nu se știe încă ce poziție va adopta AUR la reexaminare. Partidul poate susține o nouă formulă constituțională pentru publicarea informațiilor financiare sau poate vota simpla eliminare a articolelor respinse de CCR. Comportamentul parlamentarilor AUR va arăta dacă amendamentul privind partenerii urmărea cu adevărat sporirea transparenței sau a fost în primul rând o lovitură politică îndreptată spre partenera președintelui Nicușor Dan.
UDMR a cerut ca informațiile despre averi să nu fie publicate
Dintre cele cinci mari partide, UDMR a avut cea mai apropiată poziție de păstrarea la secret a informațiilor financiare. Chiar din timpul negocierilor desfășurate înainte ca proiectul precedent să fie trimis Parlamentului, reprezentanții Uniunii ar fi cerut ca informațiile despre averile demnitarilor să nu fie publicate.
Oficial, UDMR a invocat riscurile de neconstituționalitate generate de decizia CCR din 2025, prin care Curtea a limitat publicarea declarațiilor de avere și a datelor referitoare la soți și copii. În urma negocierilor dintre PNL, USR și UDMR, mecanismul declarațiilor publice de interese financiare a fost eliminat din forma transmisă inițial Parlamentului.
La votul final din Senat, poziția UDMR nu a mai fost însă unitară: patru senatori au votat pentru legea care reintrodusese publicarea declarațiilor, doi s-au abținut, iar unul nu a votat.
