Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, apare în documentele a nouă deplasări cu avioane private. Pentru controversatul zbor către Mykonos, CCIR a susținut că delegația s-a întâlnit cu potențiali investitori americani. Instituția nu a făcut însă publice numele acestora, firmele reprezentate sau proiectele discutate. În paralel, agenda oficială a lui Daraban din 2026 cuprinde întâlniri cu reprezentanți din Arabia Saudită, Columbia, Peru, China, Turcia, Argentina, Ungaria, Albania, Panama și Mexic.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, s-a întâlnit ieri (14 septembrie) cu ambasadoarea Mexicului la București, într-o discuție despre intensificarea relațiilor economice și pregătirea unei misiuni a CCIR în statul nord-american.
Întâlnirea completează o agendă externă care, în 2026, a inclus contacte cu reprezentanți din China, Turcia, Arabia Saudită și mai multe state latino-americane. Activitatea este însă pusă într-o lumină aparte de cele nouă deplasări cu avioane private și de zborul la Mykonos, justificat printr-o întâlnire cu investitori americani ale căror identități au rămas secrete.
Zborurile private ale președintelui CCIR
A fost prima întâlnire publică anunțată de CCIR după scandalul zborurilor cu avioane private ale instituție.
Mihai Daraban apare în evidențele a nouă deplasări sau comenzi de transport cu avioane private operate de Toyo Aviation, potrivit documentelor analizate de NewsCenter.ro. Curse spre Mykonos, Nisa, Iași și Constanța se regăsesc printre deplasările efectuate între ianuarie 2025 și iulie 2026.
Cele nouă comenzi de transport nu reprezintă doar nouă decolări. Unele documente privesc călătorii dus-întors sau trasee cu mai multe destinații. În total, pot fi identificate cel puțin 12 segmente aeriene, numărul putând ajunge la 14 dacă sunt contabilizate separat retururile prevăzute în itinerariile complete.
NewsCenter.ro a publicat o factură care arată că deplasarea București-Iași-București din 4 noiembrie 2025 a costat 66.022,77 lei, echivalentul a aproximativ 12.700 de euro, și a fost achitată de CCIR. Documentele indică faptul că cel puțin două dintre cele nouă deplasări – cea spre Iași și cea spre Mykonos – au fost suportate de Cameră.
Pentru celelalte curse nu au fost comunicate toate facturile și justificările. Unele deplasări la Constanța au fost efectuate de Daraban împreună cu membri ai familiei sale. Camera nu a explicat public cine a plătit fiecare dintre celelalte zboruri și care a fost scopul concret al acestora.
Misiuni economice în Arabia Saudită și America Latină
Dincolo de deplasările cu avioane private, agenda publică a CCIR consemnează mai multe întâlniri economice desfășurate de Mihai Daraban în 2026.
La sfârșitul lunii ianuarie, CCIR a organizat o misiune economică în Arabia Saudită, care a inclus un forum bilateral la sediul Federației Camerelor de Comerț Saudite din Riad. Obiectivul anunțat a fost conectarea companiilor românești la piața saudită și identificarea unor proiecte comune. Accentul a fost pus în primul rând pe exporturi și internaționalizarea firmelor românești, nu exclusiv pe aducerea capitalului saudit în România.
În februarie, Daraban s-a aflat la Bogotá, unde s-a întâlnit cu Nicolás Botero-Páramo Gaviria, reprezentant al Confederației Camerelor de Comerț din Columbia, și cu Enrique Vargas Lleras, președintele Consiliului de Administrație al Camerei de Comerț din Bogotá. Daraban a prezentat România drept partener industrial și posibilă poartă de acces către piața Uniunii Europene.
Misiunea sud-americană a continuat în Peru, unde delegația CCIR a organizat un forum economic la Lima și a avut, în martie, o întâlnire la Ministerul Afacerilor Externe. Temele principale au fost relațiile comerciale, acordul UE–Mercosur și accesul firmelor românești pe piețele Americii Latine.
Investițiile chineze, promovate în două etape
La 7 aprilie, CCIR a primit o delegație din provincia chineză Guangdong, condusă de Chen Guangjun, director adjunct al Biroului de Relații Externe. Discuțiile au urmărit identificarea unor oportunități de investiții și parteneriate industriale între companiile chineze și cele românești.
La sfârșitul lunii mai, Mihai Daraban a condus o misiune economică în China. La Beijing, acesta s-a întâlnit cu reprezentanții Federației Chineze a Industriei și Comerțului și cu conducerea Consiliului Chinez pentru Promovarea Comerțului Internațional.
Delegația română a promovat investițiile chineze în robotică, automobile electrice, energie verde și tehnologii pentru stocarea energiei. Daraban a prezentat Portul Constanța și accesul la piața unică europeană drept principale avantaje ale României. El a susținut că înființarea unei companii în România îi oferă investitorului statutul unei persoane juridice europene și acces la piața celor 27 de state membre.
Turcia, Georgia și Argentina
Pe 15 aprilie, Daraban a avut o întâlnire cu ambasadoarea Georgiei, Tamar Beruchashvili. Tema principală a fost relansarea proiectului AGRI, care presupune transportarea gazelor naturale din regiunea Mării Caspice către Europa, prin Georgia și România.
La 29 aprilie, președintele CCIR a participat la evenimentul „Delegația Comercială și Întâlnirile de Afaceri Turcia-România”, organizat la București de Adunarea Exportatorilor din Turcia. Daraban le-a transmis companiilor turcești că România poate fi poarta lor de intrare pe piața Uniunii Europene și că înregistrarea unei firme aici permite accesul la fonduri, licitații și programe europene.
La 26 mai, Mihai Daraban s-a întâlnit cu o delegație argentiniană condusă de ambasadorul Carlos Alejandro Poffo. Dialogul a privit în special agricultura, dimensiunea fermelor, tehnologia și schimburile de experiență dintre producătorii celor două țări. Întâlnirea a avut mai degrabă un caracter de cooperare și transfer de expertiză decât unul de atragere imediată a unei investiții.
Albania, Panama și Mexic
În iunie, agenda CCIR a inclus și cooperarea cu Ungaria în zona Dunării, a energiei, transportului și digitalizării. La 23 iulie, Daraban a primit-o pe ambasadoarea Albaniei, Enkeleda Mërkuri, discuțiile vizând dezvoltarea schimburilor comerciale și identificarea unor parteneriate între firmele celor două state.
La 2 septembrie, Daraban s-a întâlnit cu ambasadorul Republicii Panama, Javier Enrique Caraballo Salazar. Au fost discutate introducerea destinației Panama în ofertele agențiilor românești de turism și colaborarea în domeniul serviciilor navale. Întâlnirea nu a fost prezentată drept o acțiune directă de atragere a investițiilor în România.
Cea mai recentă întrevedere a avut loc pe 14 septembrie, cu ambasadoarea Mexicului, Amparo Eréndira Anguiano Rodríguez. Discuțiile au vizat relațiile economice bilaterale, capitalul mexican prezent în România și pregătirea unei misiuni economice a CCIR în Mexic.
În România erau înregistrate, în septembrie 2026, 71 de companii cu capital mexican, cu un capital social subscris de numai 3,05 milioane de euro. Schimburile comerciale bilaterale ajunseseră în 2025 la 488,79 milioane de euro, dintre care exporturile românești reprezentau 363,42 milioane de euro. Potrivit CCIR, obiectivul principal este organizarea unei misiuni care să ajute companiile românești să pătrundă în Mexic și, prin această piață, în America Latină.
Șapte ore la Mykonos pentru atragerea unor investitori
Cea mai controversată călătorie a avut loc pe 8 iulie 2026, pe ruta București-Băneasa–Mykonos. În avion se aflau 13 persoane, între care Mihai Daraban, fostul premier Victor Ponta, foștii miniștri Florin Manole, Nicolae Bănicioiu și Ovidiu Silaghi, senatorul UDMR István-Loránt Antal, judecătorul CCR Cristian Deliorga, președintele Tribunalului Constanța, Marius Cătălin Croitoru, șeful Aeroporturilor București, Bogdan Mîndrescu, și omul de afaceri Gruia Stoica.
Analiza documentelor de zbor și a datelor publice de urmărire a aeronavei a arătat că delegația a petrecut aproximativ șapte ore pe insula grecească, după care s-a întors la București.
În urma dezvăluirilor NewsCenter.ro, Mihai Daraban a afirmat că deplasarea a fost organizată pentru o întâlnire cu o delegație de potențiali investitori americani. Aceștia ar fi solicitat informații despre legislația muncii din România, nivelul taxelor, protecția angajaților și condițiile în care pot fi făcute concedieri.
CCIR a susținut ulterior că „singurul obiectiv” al deplasării a fost atragerea investițiilor străine în România și că efortul financiar și logistic a fost justificat de necesitatea prezentării avantajelor economiei românești unor „investitori de calibru”. Instituția a invocat și percepția externă afectată de instabilitatea fiscală, juridică și de neclaritățile legislației muncii.
Până acum, CCIR nu a făcut publice numele investitorilor americani, companiile reprezentate, locul exact al întâlnirii, agenda discuțiilor sau eventualele proiecte rezultate. Nu a fost prezentat niciun memorandum, acord sau anunț privind o investiție concretă care să fi urmat întâlnirii din Mykonos.
Daraban a explicat participarea celor doi magistrați prin relația personală pe care o are cu aceștia. Despre judecătorul CCR Cristian Deliorga a spus, pentru G4media.ro, că îi este prieten de aproximativ 30 de ani și că „există viață și în afara profesiei”. Inspecția Judiciară s-a sesizat în cazul președintelui Tribunalului Constanța.
