Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție de a strămuta dosarul în care Curtea de Apel Craiova urma să discute sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene produce două consecințe imediate: cauza va fi judecată de o altă instanță, iar actele procedurale desființate de ÎCCJ nu vor mai putea fi folosite ca atare în continuarea procesului. Totuși, sesizarea CJUE nu este definitiv împiedicată. Noul complet va putea relua discuția și va decide dacă întrebările mai trebuie trimise la Luxemburg.
Înalta Curte a admis pe 15 septembrie 2026 cererea de strămutare formulată de procurorul general Corina Chiriac, prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Hotărârea a fost luată chiar în dimineața în care instanța din Craiova urma să decidă dacă sesizează CJUE în legătură cu mecanismul de investigare a infracțiunilor comise de magistrați.
Potrivit informațiilor publicate de PRESShub, Înalta Curte a dispus și desființarea actelor efectuate până la momentul strămutării. Soluția a fost pronunțată cu opinia separată a judecătoarei Rodica Aida Popa.
Procesul va fi reluat la o altă curte de apel
Prima urmare concretă este pierderea competenței Curții de Apel Craiova de a continua judecarea cauzei. Dosarul trebuie trimis instanței indicate prin hotărârea Înaltei Curți, unde va fi repartizat unui alt complet.
„Strămutarea nu înseamnă că acuzațiile din dosar au fost respinse, că ancheta a fost declarată legală ori nelegală sau că una dintre părți a câștigat procesul. Înalta Curte nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei, ci asupra condițiilor în care procesul mai poate continua la instanța din Craiova”, ne-a explicat un fost judecător contactat de NewsCenter.ro.
Noul complet va trebui să studieze dosarul, să stabilească actele care mai rămân valabile și să refacă procedurile anulate. Acest lucru poate presupune citarea din nou a părților, repunerea în discuție a cererilor și excepțiilor, ascultarea concluziilor procurorului și ale apărării și stabilirea unui nou calendar de judecată.
Discuția privind CJUE este anulată, dar poate fi reluată
Cea mai importantă consecință privește sesizarea CJUE. Curtea de Apel Craiova pusese în discuție două întrebări preliminare, însă nu apucase să adopte o hotărâre definitivă privind trimiterea acestora la Luxemburg. Parchetul ceruse pe 11 septembrie un termen pentru formularea concluziilor, iar dezbaterea urma să fie reluată pe 15 septembrie.
Dacă actele efectuate de instanța din Craiova au fost desființate integral, punerea în discuție a întrebărilor și termenul acordat pentru concluzii nu mai produc efecte. Procedural, noul complet nu este obligat să continue automat demersul exact din punctul în care a fost oprit.
„Aceasta nu înseamnă însă că întrebările nu mai pot ajunge la CJUE. Instanța care primește dosarul are propria competență de a sesiza Curtea de Justiție dacă apreciază că interpretarea dreptului european este necesară pentru soluționarea procesului. Cererea poate fi reluată de una dintre părți sau problema poate fi ridicată din oficiu de noul complet”, ne-a mai explicat același magistrat.
Prin urmare, strămutarea amână și resetează procedural dezbaterea europeană, dar nu o interzice. Noul complet poate decide să formuleze aceleași întrebări, să le modifice, să trimită numai una dintre ele sau să respingă sesizarea ca inutilă ori inadmisibilă.
Mecanismul „SIIJ 2” nu a fost validat prin această hotărâre
Prima întrebare analizată la Craiova privea compatibilitatea cu dreptul Uniunii Europene a sistemului introdus după desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
Prin Legea nr. 49/2022, anchetarea infracțiunilor comise de judecători și procurori a fost atribuită unor procurori desemnați din cadrul Parchetului General și al parchetelor de pe lângă curțile de apel. Infracțiunile de corupție presupus comise de magistrați nu au revenit automat în competența DNA.
Strămutarea dosarului nu echivalează cu o confirmare a legalității acestui mecanism, denumit informal „SIIJ 2”. Înalta Curte nu a stabilit, prin hotărârea de strămutare, dacă sistemul respectă sau nu exigențele europene privind independența justiției, specializarea procurorilor și combaterea corupției.
A doua întrebare pregătită de Curtea de Apel Craiova privea posibilitatea îndepărtării sau recuzării unui judecător pentru faptul că a pus în discuție sesizarea CJUE.
„Prin desființarea actelor efectuate la Craiova, întrebarea nu va pleca acum spre Luxemburg. Totuși, problema juridică nu dispare: dacă simpla intenție a unui judecător de a cere lămuriri CJUE poate determina recuzarea sa, poate apărea un efect de descurajare asupra altor magistrați”, a mai punctat magistrat contactat de NewsCenter.ro.
Motivarea Înaltei Curți devine esențială
Consecințele exacte nu pot fi stabilite complet până la publicarea minutei integrale și a motivării. Înalta Curte trebuie să arate împrejurările care au creat suspiciunea că procesul nu mai putea continua la Craiova în condiții normale și motivele pentru care a considerat necesară desființarea actelor deja îndeplinite.
La fel de importantă va fi opinia separată a judecătoarei Rodica Aida Popa. Faptul că hotărârea nu a fost unanimă arată existența unei divergențe în interiorul completului. Din motivare se va putea afla dacă opinia separată a vizat strămutarea în întregime, anularea actelor sau ambele măsuri.
