Dosarul în care Oana Zăvoranu este judecată pentru șantaj, alături de avocatul Ionuț Silviu Călin, a ajuns într-o situație dificil de explicat prin simpla complexitate a cauzei. Curtea de Apel București (CAB) a amânat de 18 ori pronunțarea, după încheierea dezbaterilor din 31 martie 2025. Ultima amânare a fost dispusă pe 5 noiembrie 2026, când judecătoarea Ramona – Marina Feurdean a stabilit un nou termen pentru 24 noiembrie.
În total, de la închiderea dezbaterilor și până la următorul termen de pronunțare se vor împlini 603 zile. Or, Codul de procedură penală stabilește la articolul 391 că deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii trebuie să se desfășoare în maximum 60 de zile, iar în cazuri temeinic justificate termenul poate fi prelungit succesiv, fără ca durata totală să depășească 120 de zile.
Cu alte cuvinte, în dosarul Oanei Zăvoranu, termenul maxim prevăzut de lege va fi depășit cu 483 de zile, dacă pronunțarea va avea loc la 24 noiembrie.
Dosarul este judecat de Ramona Feurdean, magistrat promovat la Curtea de Apel București în decembrie 2023, după ce conducerea instanței a refuzat să le repartizeze pe posturiel lor, la Secția penală, pe judecătoarele Daniela Panioglu și Nadia Guluțanu, deși acestea câștigaseră procesele prin care contestaseră excluderile din magistratură.
În cazul Feurdean, există și un istoric de soluții pronunțate în dosare importante, precum cel privind suspendarea executării condamnărilor din dosarul ICA al lui Dan Voiculescu, dosarul medicului Irinel Popescu, în care au fost excluse înregistrări realizate în cursul anchetei DNA, și dosarul fostului deputat PSD Cătălin Rădulescu, zis „Mitralieră”, pe care l-a achitat.
În tot acest timp, președinta CAB, Liana Arsenie, nu a anunțat vreo sesizare a Inspecției Judiciare în legătură cu situația dosarului Zăvoranu. Alți judecători s-au ales cu sesizare la IJ din partea conducerii CAB pentru că au amânat pronunțarea, în două dosare, în total cu 90 zile. Contrastul este evident cu cât, în alte cazuri, Arsenie a reacționat imediat și a solicitat verificări disciplinare atunci când a considerat că atitudinea unui judecător afecta activitatea instanței sau imaginea conducerii acesteia.
603 zile de la închiderea dezbaterilor
Dosarul nr. 4576/2/2022 a fost înregistrat la Curtea de Apel București pe 21 iunie 2022. Are ca obiect infracțiunea de șantaj, iar în prezent se află în faza judecății în primă instanță.
La 31 martie 2025, după încheierea dezbaterilor, instanța a stabilit inițial termen pentru pronunțare la 28 mai 2025. De atunci, judecătoarea Ramona Feurdean a amânat succesiv pronunțarea.
Sunt 18 amânări succesive ale pronunțării, iar următorul termen este stabilit pentru 24 noiembrie 2026. Problema nu este doar numărul amânărilor, ci și încălcarea limitelor temporale prevăzute de Codul de procedură penală.
Articolul 391 alineatul 1 prevede expres: „Deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii se fac într-un termen de maximum 60 de zile de la închiderea dezbaterilor”. Alineatul 3 permite amânări succesive ale pronunțării, în cazuri temeinic justificate, fiecare amânare neputând depăși 30 de zile. Același alineat stabilește însă o limită fără echivoc: „În toate cazurile, deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii nu pot avea loc mai târziu de 120 de zile de la închiderea dezbaterilor”.
În cazul dosarului Zăvoranu, termenul obișnuit de 60 de zile s-a împlinit la sfârșitul lunii mai 2025. Limita absolută de 120 de zile a fost atinsă la 29 iulie 2025.
Cu toate acestea, prima amânare pentru o dată ulterioară acestei limite a fost stabilită încă din 23 iunie 2025, când judecătoarea a mutat pronunțarea pentru 25 august, adică la 63 de zile distanță. Această distanță depășește inclusiv limita de 30 de zile prevăzută pentru fiecare amânare succesivă.
Promovată la CAB în locul judecătoarelor Panioglu și Guluțanu
Ramona – Marina Feurdean a ajuns la Curtea de Apel București în urma concursului de promovare organizat în 2023. În decembrie 2023, numele său figura printre cele trei persoane care urmau să ocupe posturi la Secția penală a instanței, venind de la Tribunalul București.
Promovarea sa a avut loc într-un context controversat. Judecătoarele Daniela Panioglu și Nadia Guluțanu, care au activat la Secția penală a CAB și care au obținut hotărâri definitive în procesele împotriva CSM, nu au fost repartizate pe vechile posturi de la penal.
Cele două judecătoare i-au condamnat pe fostul primar general Sorin Oprescu și pe fostul președinte al CNAS Lucian Duță. După ce au câștigat procesele privind excluderile din magistratură, excluderi dispuse în baza unor pretexte ale conduceerii CAB și ale IJ, ele nu au fost repuse pe posturile de la Secția penală, conducerea instanței invocând lipsa locurilor disponibile.
În schimb, posturile au fost ocupate prin promovare de alți judecători, printre care Ramona Feurdean.
Dosarele lui Feurdean
Unul dintre dosarele importante în care a fost implicată Ramona Feurdean este cel privind suspendarea executării condamnărilor din dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). În august 2024, Feurdean a menținut încheierea prin care, la 24 mai 2024, fostul judecător Stelică – Dan Toma de la Tribunalul București dispusese suspendarea executării condamnărilor din dosarul ICA.
Decizia Tribunalului București privea suspendarea executării sentinței penale nr. 701 din 26 septembrie 2013, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 888 din 8 august 2014. Dan Voiculescu fusese condamnat la zece ani de închisoare în dosarul ICA, din care executase aproximativ trei ani. În același dosar, prejudiciul stabilit în favoarea statului era de aproximativ 60 de milioane de euro.
La 20 august 2024, CAB a respins contestația DNA împotriva suspendării executării, hotărârea fiind definitivă. Astfel, instanța de apel a menținut suspendarea executării hotărârii judecătorești prin care se dispusese recuperarea prejudiciului în dosarul ICA.
Înregistrările DNA excluse în dosarul medicului Irinel Popescu
În noiembrie 2025, judecătoarea Ramona Feurdean, împreună cu magistratul Mircea Cătălin Pavel, a dispus excluderea unor înregistrări realizate în cursul anchetei DNA în dosarul medicului Irinel Popescu, fost președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Dosarul îl viza pe medic pentru presupusa promisiune a unei mite de 100.000 de euro, cu scopul de a obține soluții favorabile în alte cauze penale în care era cercetat.
Prin încheierea din 17 noiembrie 2025, cei doi judecători au admis contestațiile formulate de Irinel Popescu și Marin Ciupitu împotriva încheierii Tribunalului București din 16 aprilie 2025.
CAB a constatat nulitatea absolută parțială a unor ordonanțe DNA din 2017 și 2018, în ceea ce privește autorizarea colaboratorului sub acoperire și a investigatorului cu identitate reală să utilizeze dispozitive tehnice pentru obținerea de fotografii și înregistrări audio și audio-video.
În consecință, instanța a dispus excluderea din materialul probator a proceselor-verbale de redare a discuțiilor ambientale, a planșelor fotografice și a suporturilor optice pe care erau imprimate înregistrările respective.
Achitarea lui „Mitralieră”
În decembrie 2025, Ramona Feurdean l-a achitat și pe fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu, cunoscut drept „Mitralieră”.
Acesta fusese acuzat că a mințit în legătură cu participarea sa la Revoluția din decembrie 1989, în special cu privire la prezența sa la Timișoara, declarații în baza cărora ar fi obținut și încasat timp de mai mulți ani indemnizația acordată revoluționarilor.
Dosarul viza, așadar, modul în care fostul parlamentar obținuse și menținuse calitatea de revoluționar, cu consecințe financiare importante.
Feurdean a pronunțat achitarea acestuia.
Liana Arsenie, reacții prompte când un judecător deranjează conducerea CAB
Unul dintre aspectele cele mai relevante în cazul dosarului Zăvoranu este atitudinea președintei Curții de Apel București, Liana Arsenie, față de întârzierile în pronunțarea hotărârilor.
În decembrie 2025, după apariția documentarului Recorder „Justiție capturată”, conducerea CAB a organizat o conferință de presă în care Liana Arsenie a anunțat sesizarea Inspecției Judiciare, CSM, CSAT și CNSAS în legătură cu judecătorul Laurențiu Beșu.
Acesta vorbise public despre problemele sistemului judiciar, despre promovări și despre modul în care funcționează conducerea instanțelor.
În aceeași conferință, Arsenie a făcut declarații critice la adresa judecătoarei Daniela Panioglu, invocând inclusiv durata de 238 de zile în care aceasta ar fi amânat pronunțarea într-un dosar.
Comparația cu dosarul Oanei Zăvoranu este relevantă. În cazul Panioglu, Liana Arsenie a considerat că 238 de zile de amânare a pronunțării reprezintă un argument suficient de grav pentru a-l aduce în fața opiniei publice. În cazul Ramonei Feurdean, portalul instanțelor arată 18 amânări succesive și o durată care va ajunge la 603 zile de la închiderea dezbaterilor. Acum, Arsenie tace strategic.
Dosarul de șantaj al Oanei Zăvoranu
Dosarul are la origine conflictul dintre Oana Zăvoranu și medicul Ioan Bogdan Furtună, fost administrator al clinicii private One Life, societate în care vedeta tv deținea pachetul majoritar de acțiuni.
Potrivit rechizitoriului DNA, în perioada 8-23 aprilie 2021, Oana Zăvoranu, cu sprijinul avocatului Ionuț Silviu Călin, ar fi exercitat presiuni asupra lui Furtună pentru a obține bani, în contextul unui conflict financiar privind activitatea clinicii.
Anchetatorii au susținut că vedeta pretindea că medicul ar fi produs un prejudiciu de aproximativ 800.000 de euro societății One Life în perioada în care o administra. În acest context, ar fi fost negociată încheierea unui contract de tranzacție, iar suma solicitată ar fi urmat să fie mascată sub forma unui împrumut.
Potrivit acuzației, scopul ar fi fost obținerea în mod injust a unui folos material de 240.000 de euro.
Presiunile ar fi constat inclusiv în amenințări cu publicarea unor informații compromițătoare despre medic, precum și în postări pe Facebook și intervenții televizate în care acesta era prezentat drept autor al unor presupuse fapte penale.
În rechizitoriu, procurorii au descris și rolul avocatului, care ar fi transmis victimei că, dacă nu acceptă negocierea, vor fi formulate plângeri penale și vor fi făcute publice informații care i-ar putea afecta imaginea și cariera profesională.
Oana Zăvoranu a respins acuzațiile și s-a prezentat la proces drept victima unui conflict financiar cu fostul administrator al clinicii. Ea a susținut că medicul ar fi prejudiciat-o și că întreaga situație trebuie privită în contextul problemelor financiare ale societății.
În decembrie 2022, judecătorul de cameră preliminară a respins cererile și excepțiile formulate de inculpați, a constatat legalitatea rechizitoriului și a dispus începerea judecății.
Procurorii DNA au cerut condamnarea celor doi inculpați la pedepse cu executare.
