Luni seară, 24 august, sistemul energetic național se afla, pentru câteva ore, fără niciun megawat produs de centrala nucleară de la Cernavodă – ambele reactoare erau oprite din cauza nivelului scăzut al Dunării.
Datele Transelectrica din timp real consultate de NewsCenter.ro arată însă că luni seara, 24 august, energia eoliană producea, la ora 19:41, aproape exact cât ar fi produs Cernavodă la capacitate maximă: 1.329 MW, față de cei 1.413 MW instalați ai celor două reactoare – adică 94% din capacitatea nucleară a țării.
Chiar și așa, sistemul a rămas dependent de un import net de 1.255 MW, iar prețurile pentru ziua de mâine, 25 august, arată cu cât ne costă, concret, seceta din acest an: cu până la 46% mai mult decât media lunii iulie.
Cernavodă, oprită complet din cauza secetei
Pentru prima dată în istoria centralei, ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite simultan – Unitatea 1 încă din iulie, Unitatea 2 mai recent – din cauza scăderii debitului Dunării sub nivelul minim necesar pentru răcirea în siguranță a reactoarelor. Cele două unități, cu o capacitate instalată combinată de 1.413 MW, asigură în mod normal aproximativ 20% din producția de energie electrică a României. Repornirea lor depinde exclusiv de evoluția nivelului Dunării, iar Nuclearelectrica nu a anunțat un termen.
Harta „Starea Sistemului” publicată de Transelectrica, actualizată luni, 24 august, la ora 19:41, confirmă exact această situație: rubrica „nuclear” arată 0 MW – prima dată, pentru cititorii acestui site, când producția nucleară a țării apare complet la zero pe monitorul în timp real al operatorului de transport.
Vântul a umplut, aproape exact, golul lăsat de reactoare
În același interval orar, energia eoliană producea 1.329 MW – 94% din cei 1.413 MW pe care i-ar fi produs Cernavodă, la capacitate maximă, cu ambele reactoare funcționale. Practic, seara de luni a fost una dintre puținele situații din acest an în care sursa regenerabilă cea mai imprevizibilă a compensat aproape în totalitate absența celei mai stabile surse de producție din sistem – cea pe care operatorii o numesc, de obicei, energie „în bandă”, tocmai pentru că funcționează constant, indiferent de vreme.
Structura completă a producției interne, la ora 19:41, arăta astfel:
- Hidro: 1.556 MW (28,4% din producția internă)
- Eolian: 1.329 MW (24,2%)
- Hidrocarburi (gaz): 1.274 MW (23,2%)
- Cărbune: 1.064 MW (19,4%)
- Fotovoltaic: 116 MW (2,1%)
- Instalații de stocare: 85 MW (1,6%)
- Biomasă: 59 MW (1,1%)
- Nuclear: 0 MW (0%)
Cu un consum național de 6.743 MW și o producție internă de doar 5.488 MW, sistemul a rămas, chiar și cu vântul suplinind aproape integral lipsa reactoarelor, dependent de un import net de 1.255 MW – adică aproape o cincime din tot consumul țării a venit, în acel moment, din afara granițelor. Vântul a redus șocul provocat de oprirea Cernavodă, dar nu l-a anulat complet: fără cei 1.329 MW eolieni, importul necesar ar fi trebuit să fie mai mult decât dublu.
O oră mai târziu: consumul de seară crește, vântul scade puțin, dar rămâne aproape de nivelul Cernavodă
O nouă citire a hărții „Starea Sistemului”, la ora 20:55:31 – la puțin peste o oră distanță de prima -, arată evoluția sistemului spre vârful de consum al serii:
- Consum: 7.106 MW (+363 MW față de ora 19:41)
- Producție totală: 5.905 MW
- Nuclear: rămâne 0 MW
- Eolian: 1.238 MW – o scădere ușoară față de ora anterioară, dar tot echivalentul a 87,6% din capacitatea instalată a Cernavodă (1.413 MW)
- Instalații de stocare: 557 MW – o creștere marcantă față de cei doar 85 MW din ora anterioară, semn că bateriile și capacitățile de pompaj au fost solicitate pentru a acoperi exact vârful de consum al serii
- Cărbune: 1.140 MW, hidrocarburi: 1.335 MW, hidro: 1.585 MW, biomasă: 61 MW – toate ușor peste nivelul de la ora anterioară
- Fotovoltaic: -14 MW (practic zero, fiind după apusul soarelui)
- Sold: -542 MW, adică export, conform hărții Transelectrica
Cât ne costă, concret, seceta: prețurile de mâine
Piața pentru Ziua Următoare (PZU) a stabilit deja, prin licitațiile de astăzi, prețurile pentru energia electrică din 25 august. Prețul mediu de bază pe toate cele 96 de intervale de 15 minute ale zilei de mâine este de 920,11 lei/MWh, pe un volum tranzacționat de aproape 39.360 MWh.
Comparat cu 636,46 lei/MWh – prețul mediu oficial publicat de OPCOM pentru întreaga lună iulie 2026 – prețul de mâine este cu 283,65 lei/MWh mai mare, adică o creștere de 44,6%. Comparat cu o zi obișnuită de vară documentată chiar de NewsCenter.ro (9 iulie, cu un preț mediu de bază de 628,02 lei/MWh), diferența e și mai mare: +292 lei/MWh, o creștere de 46,5%.
Structura orară a zilei de mâine păstrează, totuși, tiparul deja documentat de NewsCenter.ro pentru zilele însorite de vară: intervalul tehnic de „vârf” (08:00-20:00, orele 33-80), care prinde exact orele de producție solară maximă, rămâne mai ieftin – 831,96 lei/MWh – decât intervalul „în afara vârfului” – 1.008,26 lei/MWh, care include noaptea și serile, când solarul dispare din ecuație. Paradoxul rămâne valabil chiar și într-o zi cu prețuri generale mult mai mari: producția solară de la prânz tot reușește să tragă în jos prețul din fereastra de vârf, doar că, de data asta, pornește de la un nivel general mult mai ridicat, din cauza absenței nucleare.
Cel mai scump interval din ziua de mâine este cel dintre orele 19:00 și 20:00 (intervalele 77-80), cu prețuri care ating 1.238 lei/MWh, în timp ce cel mai ieftin interval, la mijlocul zilei (intervalele 39-44, aproximativ orele 9:30-11:00), coboară până la 555,18 lei/MWh – un decalaj de peste 2,2 ori între cea mai ieftină și cea mai scumpă oră a zilei.
