Distribuția banilor obținuți din vânzarea bunurilor Realitatea Media a ajuns în instanță, după contestația Direcției Fiscale Brașov. Planul lichidatorului nu îi alocă nicio sumă. Din încasările de 1,69 milioane de lei, peste 535.000 sunt prevăzuți pentru cheltuieli și rezervă, iar 576.401 lei ar urma să fie păstrați până la soluționarea unui dosar penal.
Direcția Fiscală Brașov a deschis un proces împotriva Realitatea Media SA, contestând raportul și planul de distribuire a banilor întocmite de lichidatorul judiciar. Documentul prevede că instituția brașoveană nu primește nimic la această distribuire, deși figurează cu o creanță garantată de 6.929 de lei. Din încasările de aproximativ 1,69 milioane de lei, peste 535.000 de lei sunt prevăzuți pentru cheltuielile procedurii și o rezervă, iar alți 576.401 lei ar urma să rămână într-un cont bancar până la soluționarea definitivă a unui dosar penal.
Dosarul nr. 47326/3/2026 a fost înregistrat pe 6 noiembrie 2026 la Secția a VII-a Civilă a Tribunalului București. Direcția Fiscală Brașov are calitatea de contestator, iar Realitatea Media SA figurează ca intimat.
Potrivit informațiilor din portalul instanțelor furnizate pentru documentare, contestația privește raportul publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 25785 din 19 octombrie 2026, în cadrul dosarului de insolvență nr. 58935/3/2011. La data înregistrării nu erau afișate un termen de judecată sau o soluție.
Actul contestat este raportul nr. 618 din 16 octombrie 2026, întocmit de lichidatorul Cențu SPRL. Este un raport însoțit de un plan de distribuire, nu o hotărâre prin care tribunalul ar fi respins pretențiile Fiscului brașovean. Documentul a fost consultat de NewsCenter.ro.
Două apartamente din Brașov au adus cea mai mare parte a banilor
Raportul consemnează încasări totale de 1,69 milioane de lei, provenite în principal din valorificarea unor bunuri ale Realitatea Media.
Cea mai mare sumă, 843.000 de lei, a fost obținută din vânzarea unui apartament din Brașov asupra căruia fusese instituit un sechestru într-un dosar penal. Un alt apartament din același oraș, ipotecat în favoarea Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București, a fost valorificat pentru 659.000 de lei.
Alți 101.213 lei provin din vânzarea unor autovehicule garantate în favoarea aceleiași instituții fiscale, potrivit unui proces-verbal de sechestru din 25 mai 2011. Raportul mai menționează recuperarea unei creanțe de 87.506 lei din Trezoreria Operativă a Municipiului București și încasări de 1.141 de lei din valorificarea unor bunuri mobile casate.
Soldul rămas după distribuirea precedentă era, potrivit documentului, zero.
Peste 305.000 de lei pentru lichidator
Înainte de distribuirea către creditori, lichidatorul propune reținerea unor cheltuieli de procedură de 519.060 de lei.
Cea mai mare componentă este propriul onorariu, de 305.638 de lei, inclusiv TVA. Raportul arată că adunarea creditorilor din 13 septembrie 2024 stabilise o remunerație lunară de 7.000 de lei plus TVA și un onorariu de succes de 5% plus TVA din recuperarea creanțelor și valorificarea bunurilor.
Lichidatorul judiciar al Realitatea Media SA este Cențu SPRL, cu sediul în Brașov. Raportul din 16 octombrie 2026 este semnat de Răzvan Roman, în calitate de asociat al societății de insolvență.
Calculul prezentat cuprinde 24 de luni de onorariu fix, pentru perioada 1 octombrie 2024–30 septembrie 2026, în valoare de 168.000 de lei fără TVA, la care se adaugă onorariul de succes de 84.593 de lei fără TVA.
Pentru procesarea, prelucrarea și păstrarea arhivei debitoarei sunt prevăzuți 123.053 de lei. Alte costuri sunt salariul persoanei care ține contabilitatea, pentru 12 luni, de 39.288 de lei, publicitatea vânzărilor și poșta, de 10.850 de lei, evaluarea bunurilor, de 6.400 de lei, și cota de 2% către UNPIR, de 33.831 de lei.
Separat, raportul constituie o rezervă de 16.000 de lei pentru contabilitate. Cheltuielile și rezerva ajung astfel la 535.060 de lei, aproximativ 31,6% din totalul încasărilor.
Fiscul din București primește bani, cel din Brașov are alocare zero
Anexa raportului explică repartizarea proporțională a cheltuielilor între bunurile valorificate.
Din cele 760.213 lei obținute prin vânzarea bunurilor garantate în favoarea DGRFP București sunt scăzute cheltuieli de 240.417 lei. Diferența de 519.796 de lei este propusă pentru distribuire către acest creditor.
Tot către DGRFP București sunt prevăzuți 60.612 lei, indicați drept creanță curentă, proveniți din încasările aferente bunurilor libere de sarcini, după deducerea cheltuielilor repartizate acestora. În total, cele două alocări însumează 580.408 lei.
În schimb, pentru Direcția Fiscală Brașov, înscrisă în categoria creanțelor garantate cu 6.929 de lei, planul prevede o distribuire de zero lei. Întreaga creanță rămâne de recuperat.
Această situație este relevantă pentru procesul nou deschis, însă motivele concrete invocate de instituție nu rezultă din extrasul portalului și din raportul lichidatorului. Fără cererea de chemare în judecată nu se poate stabili dacă sunt contestate ordinea distribuirii, repartizarea cheltuielilor, tratamentul creanței sau alte aspecte.
Peste jumătate de milion de lei, păstrați pentru un dosar penal
Apartamentul vândut cu 843.000 de lei face legătura între procedura de faliment și dosarul penal nr. 29937/3/2022, indicat în raport ca fiind înregistrat la Secția I Penală a Tribunalului București.
Lichidatorul îi repartizează acestui bun cheltuieli de 266.599 de lei, rezultând o diferență de 576.401 lei.
Documentul precizează că această sumă „va fi păstrată la bancă într-un cont special de depozit până la soluționarea în mod definitiv a cauzei penale”.
Prin urmare, suma nu este propusă pentru plata imediată a creditorilor. Raportul nu reproduce hotărârea penală prin care s-a instituit sechestrul și nu permite stabilirea acuzațiilor sau a situației actuale a acelui proces.
Creanțe de peste 303 milioane de lei
Dimensiunea sumelor de recuperat depășește cu mult banii obținuți din vânzări și recuperări. Planul înscrie creanțe acceptate de aproximativ 303,04 milioane de lei.
Cea mai mare categorie, de 156,08 milioane de lei, este reprezentată de creanțele provenite din continuarea activității după deschiderea insolvenței. Creanțele chirografare, fără garanții, sunt de 93,33 milioane de lei, iar cele bugetare de 22,06 milioane de lei. Creanțele salariale însumează 308.467 de lei.
În categoria creanțelor garantate, de 31,25 milioane de lei, apar, pe lângă cele două instituții fiscale, Sindicatul Național Petrom-Energie, cu aproximativ 4,54 milioane de lei, și Marfin Bank România, cu aproximativ 7,7 milioane de lei. Pentru acestea, planul nu prevede plăți la distribuirea analizată.
Tabelul publicat conține și neconcordanțe între anumite totaluri și valorile de pe rândurile individuale. Anexa explicativă prezintă însă separat calculele celor trei destinații principale ale banilor rămași: plata creanței garantate a DGRFP București, plata creanței curente și păstrarea sumei aferente imobilului sechestrat penal. Nu există informații că aceste neconcordanțe reprezintă motivul contestației.
Tribunalul urmează să analizeze solicitarea Direcției Fiscale Brașov. Înregistrarea contestației nu înseamnă că instanța a constatat deja o neregulă, iar documentele disponibile descriu distribuirea propusă de lichidator, fără să confirme efectuarea plăților.
