Mădălin-Ștefan Voicu a fost înlocuit în conducerea Ministerului Culturii cu Emil Pantelimon, managerul Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”. Plecarea fostului parlamentar PSD a fost oficializată printr-o decizie a premierului Luca-Alexandru Niculescu, publicată pe 6 noiembrie 2026. Voicu ajunsese prima dată secretar de stat în ianuarie 2017, în Guvernul Grindeanu, revenise în minister în 2022, iar din martie 2025 ocupa funcția de subsecretar de stat.
Eliberarea din funcție a fost dispusă prin Decizia nr. 445 din 6 noiembrie 2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 932 din 6 noiembrie 2026. Documentul este semnat de premierul Luca Niculescu și contrasemnat de secretarul general al Guvernului, Gabriel-Ciprian Ene. Actul prevede încetarea mandatului la data intrării sale în vigoare.
Emil Pantelimon, conduce Corul Madrigal
Prin Decizia nr. 446, semnată și publicată în aceeași zi, Emil Pantelimon a fost numit subsecretar de stat în Ministerul Culturii. Cele două acte au la bază aceeași adresă a ministerului, nr. 7.813 din 30 octombrie 2026, înregistrată ulterior la Cabinetul prim-ministrului și la Secretariatul General al Guvernului. Deciziile nu prezintă motivele înlocuirii lui Voicu și nu invocă vreo sancțiune sau evaluare profesională.
Înlocuitorul său vine din managementul cultural. Ministerul Culturii a anunțat că Emil Pantelimon a fost propus de ministra Ioana Ciocan și l-a prezentat drept manager, regizor și producător de spectacole, cu peste 15 ani de experiență. Acesta conduce Corul Madrigal din 2015 și activează din 2014 la Opera Comică pentru Copii, în comunicare, producție și regie.
Potrivit prezentării oficiale a Madrigalului, Pantelimon este absolvent al Facultății de Științe Politice a Universității din București și al Institutului Diplomatic Român. A lucrat în cabinetele a doi miniștri ai Culturii și la organizarea Festivalului Internațional „George Enescu”.
În octombrie 2026, instituția anunțase câștigarea de către acesta a concursului de proiecte de management pentru Madrigal, cu media 9,84, cu aproximativ o lună înaintea numirii sale în Guvern.
Lunga poveste a lui Mădălin Voicu la Ministerul Culturii
Parcursul lui Mădălin Voicu în conducerea ministerului a început cu aproape un deceniu în urmă. Pe 27 ianuarie 2017, premierul Sorin Grindeanu l-a numit secretar de stat la Ministerul Culturii și Identității Naționale, prin Decizia nr. 136, publicată în Monitorul Oficial nr. 73 din aceeași zi. Voicu a rămas în funcție în timpul guvernărilor PSD care au urmat, până la schimbarea produsă în noiembrie 2019.
Atunci, premierul liberal Ludovic Orban a decis revocarea sa. Îndepărtarea fusese solicitată public de deputatul USR Iulian Bulai, în contextul schimbării echipei instalate de guvernele social-democrate. Voicu avea atribuții în domeniul muzical și în relația cu instituții culturale din subordinea ministerului.
Revenirea s-a produs pe 6 ianuarie 2022, prin Decizia nr. 24, semnată de premierul Nicolae Ciucă și publicată în Monitorul Oficial nr. 17. Numirea a provocat o nouă reacție critică a lui Bulai, care a acuzat PSD că îl readuce într-o funcție din care ceruse anterior să fie îndepărtat. Acuzația privind recompensarea politică aparținea adversarului său parlamentar.
În 27 martie 2025, premierul Marcel Ciolacu a semnat două decizii succesive: nr. 137, prin care Voicu era eliberat din funcția de secretar de stat, și nr. 151, prin care era numit subsecretar de stat. Ambele au apărut în Monitorul Oficial nr. 271. Așadar, Voicu a continuat să facă parte din conducerea ministerului, dar într-o funcție cu rang inferior, până la înlocuirea din noiembrie 2026.
Portretul lui Mădălin Voicu, între succese artistice și controverse politice
Născut pe 10 iulie 1952, la București, Mădălin Voicu este fiul celebrului violonist Ion Voicu. A studiat vioara, s-a pregătit în domeniul dirijatului și a avut o carieră artistică înainte de intrarea în politica parlamentară. Primul mandat de deputat l-a obținut în 1996, ca reprezentant al minorității rome. Ulterior, activitatea sa politică s-a legat de PDSR și PSD, formațiuni pentru care a ocupat mandate parlamentare.
Una dintre controversele politice importante din cariera sa a fost inițiativa de grațiere depusă în 2012 împreună cu Nicolae Păun. Proiectul viza pedepse cu închisoarea de până la șase ani, a stârnit un scandal public și a fost respins în Parlament. Asocierea dintre cei doi a revenit ulterior în atenția publică odată cu ancheta DNA privind fondurile gestionate prin Asociația Partida Romilor „Pro Europa”.
În iulie 2016, procurorii anticorupție l-au trimis în judecată pe Voicu pentru acuzații de trafic de influență, fals în declarații, spălarea banilor și folosirea influenței ori autorității pentru obținerea unor foloase necuvenite. Dosarul privea, în ansamblu, derularea unor proiecte cu finanțare europeană destinate comunităților de romi.
Anchetatorii susțineau, între altele, că Voicu ar fi solicitat și primit 100.000 de lei de la reprezentanții asociației pentru campania electorală din 2012. În timpul anchetei, Camera Deputaților a respins cererea DNA de încuviințare a arestării sale preventive. Votul parlamentar privea măsura preventivă cerută de procurori, fără să stabilească vinovăția sau nevinovăția deputatului.
Dosarul a întâmpinat însă probleme în procedura judiciară. În februarie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv restituirea cauzei la DNA pentru refacerea urmăririi penale, după constatarea unor neregularități ale rechizitoriului. Acestea priveau inclusiv descrierea faptelor, încadrarea juridică și prezentarea probelor.
