Judecătorii CCR sunt plătiți ca și cum ar munci 400 de zile pe an. Ana Birchall cere restituirea „primelor de concediu”

Sediul CCR este în clădirea Palatului Parlamentului

Sediul CCR este în clădirea Palatului Parlamentului

Judecătorii Curții Constituționale au dreptul la 35 de zile de concediu, dar pot primi bani pentru zilele neefectuate fără să plece din instituție. În această logică, ei sunt remunerați pentru anul complet și încă o dată pentru concediul la care nu au renunțat definitiv, ceea ce înseamnă, simbolic, plata a 400 de zile într-un an de 365. Ana Birchall cere eliminarea privilegiului și restituirea sumelor, folosind chiar argumentele prin care CCR a justificat aplicarea noii Legi a integrității unor mandate începute anterior.

Ana Birchall, fost ministru al Justiției și candidat la alegerile prezidențiale din 2024, redeschide controversa privilegiilor financiare de la Curtea Constituțională după publicarea motivării în cazul așa-numitului „amendament Fritz”.

Birchall pornește de la ideea că, dacă CCR consideră că o lege nouă poate produce efecte asupra unui mandat aflat în desfășurare, aceeași construcție juridică ar putea fi folosită și pentru eliminarea beneficiilor acordate judecătorilor constituționali.

„Dacă CCR ne cere să acceptăm că dreptul poate fi reinterpretat în funcție de situație, atunci să aplicăm aceeași logică și propriilor privilegii”, afirmă Ana Birchall într-o postare publicată pe Facebook.

Ținta principală a criticilor sale este posibilitatea compensării în bani a concediului neefectuat. În cazul angajaților obișnuiți, Codul muncii permite compensarea concediului numai la încetarea contractului. La CCR au fost adoptate însă reguli proprii, prin care personalul instituției, inclusiv judecătorii, poate încasa contravaloarea zilelor de odihnă nefolosite fără să părăsească instituția.

Cum se ajunge la formula celor 400 de zile

Judecătorii CCR beneficiază de 35 de zile de concediu anual. Dacă lucrează în perioada respectivă, ei își primesc indemnizația normală. În plus, zilele de concediu neefectuate le pot fi compensate financiar.

De aici rezultă formula simbolică potrivit căreia sunt plătiți ca și cum anul ar avea 400 de zile: cele 365 de zile calendaristice acoperite prin indemnizația anuală, la care se adaugă valoarea celor 35 de zile de concediu neefectuat. Nu este vorba despre 400 de zile lucrătoare efective, ci despre o comparație care arată că aceeași perioadă poate genera două plăți.

Într-un caz devenit public, fostul judecător CCR Gheorghe Stan a încasat 59.823 de lei, aproape 12.000 de euro, pentru concediul neefectuat. Suma nu a fost o „primă de vacanță” identică și garantată fiecărui judecător, ci contravaloarea concediului acumulat și nefolosit. Valoarea depinde de indemnizația beneficiarului și de numărul zilelor compensate.

Ana Birchall folosește însă sintagma „prime speciale de concediu” pentru a sublinia diferența dintre regulile aplicate CCR și cele impuse majorității salariaților:

„Revenind la «primele speciale de concediu» de 12.000 euro, CCR trebuie să comunice public, transparent, că doar sunt bani publici, valoarea totală plătită și câți judecători CCR au primit această primă de concediu?!”

Întrebarea este relevantă deoarece publicarea unui caz individual nu arată cât a cheltuit în total instituția, câți beneficiari au existat și în ce ani au fost acordate compensațiile. Fosta ministră cere, în consecință, o situație completă a plăților efectuate din bugetul Curții.

Birchall cere eliminarea beneficiului și recuperarea banilor

Ana Birchall susține că prevederea ar fi în continuare aplicabilă, în condițiile în care personalul și judecătorii CCR beneficiază de un statut special. Ea compară situația lor cu cea a salariaților pentru care Codul muncii interzice compensarea concediului în bani înaintea încetării raportului de muncă.

„Drept pentru care poate este bine să se propună ca această prevedere din propriul statut să fie eliminată, iar toți cei care au primit această așa-zisă «primă de concediu» de 12.000 de euro să returneze integral sumele primite, pentru întreaga perioadă”, afirmă Birchall.

O asemenea recuperare retroactivă ar ridica însă probleme juridice serioase dacă banii au fost încasați în temeiul unor norme valabile la momentul plății. Tocmai această dificultate este folosită polemic de fostul ministru: ea le aplică judecătorilor logica majorității CCR din cazul Legii integrității.

Argumentele CCR din cazul Fritz, întoarse împotriva judecătorilor

Controversa de la care pornește postarea privește legea care poate determina încetarea mandatului lui Dominic Fritz ca primar al Timișoarei. Majoritatea Curții a separat fapta de conflict de interese, produsă în trecut, de efectele pe care aceasta le poate avea asupra mandatului exercitat în prezent.

CCR a argumentat că legea nouă poate fi aplicată „efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute” și situațiilor încă în desfășurare. În această interpretare, fapta nu este sancționată retroactiv după o regulă nouă, dar mandatul actual poate înceta în temeiul noii legi.

Birchall citează exact pasajul în care majoritatea susține că modificarea nu reglementează o sancțiune personală, ci „întrerupe/încetează de drept funcția/demnitatea/mandatul care a fost viciată/viciat prin fapta titularului său”.

Fosta ministră sugerează că același raționament ar putea fi adaptat pentru privilegiile judecătorilor: măsura nu ar sancționa persoana pentru trecut, ci ar corecta efectele actuale ale mandatului în cadrul căruia au fost primite sumele.

„Majoritatea judecătorilor CCR, cei cinci magnifici care au argumentat aberația de motivare de ieri în cazul «amendamentului Fritz», nu vor putea să se plângă că este retroactivitate sau alte încălcări ale principiilor fundamentale de drept”, afirmă Ana Birchall.

Ea continuă într-un registru deliberat ironic, întrebând dacă solicitarea de restituire ar putea fi justificată prin faptul că mandatul judecătorului „a subminat grav încrederea românilor în justiție” și a afectat reputația Curții.

„Dacă e balamuc juridic, atunci hai să fie până la capăt, nu?!”, își încheie Birchall demonstrația.

Spor de peste 11.000 de lei în fiecare lună

Compensarea concediilor nu este singurul beneficiu criticat. Potrivit grilei salariale publicate pentru 2026, indemnizația de bază a unui judecător CCR depășește 45.000 de lei brut pe lună. La aceasta se adaugă un spor de 25% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, în valoare de aproximativ 11.315 lei lunar. Pentru președintele Curții, sporul poate ajunge la aproximativ 11.769 de lei.

Judecătorii mai pot beneficia de spor pentru păstrarea confidențialității, indemnizație pentru titlul de doctor și alte drepturi prevăzute de reglementările aplicabile. Datele salariale sunt publicate de Curtea Constituțională, iar valoarea sporului de suprasolicitare a fost prezentată în 2026 și de TVR Info.

Ana Birchall leagă ironic acest beneficiu de controversata motivare în cazul Fritz:

„Adevărul este că pentru a scrie o asemenea elucubrație juridică, precum cea de ieri, a fost nevoie de acest spor de suprasolicitare neuropsihică de 25% din salariu!”

„Ciocănelul politic” al puterii

Criticile sale la adresa Curții nu au început odată cu dosarul lui Dominic Fritz. Birchall amintește că, în campania prezidențială din 2024, a descris CCR drept instrumentul prin care puterea politică poate închide definitiv dispute sensibile.

„Curtea Constituțională este ciocănelul politic cu care, de foarte multe ori, puterea tranșează definitiv o situație, desigur, în avantajul celor care au trimis judecătorii la CCR pe bani mulți”, afirmă aceasta.

Fostul ministru invocă și decizia prin care Curtea a declarat constituțională legea ce permite autorilor unor infracțiuni de evaziune fiscală să evite închisoarea dacă prejudiciul, în limita stabilită de lege, este acoperit în condițiile prevăzute de actul normativ.

Lasă un răspuns

Descoperă mai multe la NewsCenter.ro

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura