Mihai Busuioc și-a donat singura locuință declarată cu o zi înainte ca Senatul să-l numească judecător al Curții Constituționale. Apartamentul a ajuns la fiica sa, însă fostul președinte al Curții de Conturi și-a păstrat dreptul de a-l utiliza. În urma donației, Busuioc nu mai figura ca proprietar al unei locuințe în București, una dintre condițiile pentru obținerea unei case de protocol de la stat, potrivit unei investigații publicate de Public Record.
Senatul a votat pe 24 iunie 2025 numirea lui Mihai Busuioc la Curtea Constituțională, pentru un mandat de nouă ani. Cu o zi înainte, pe 23 iunie, la ora 17:37, acesta a mers la un notar din București și i-a donat fiicei sale, Ana Sara Busuioc, apartamentul cu patru camere pe care îl menționase în declarațiile de avere.
Locuința, situată în Sectorul 4, are o suprafață de 90 de metri pătrați și a fost evaluată la puțin peste 85.000 de euro. Deși proprietatea a fost transferată fiicei, Mihai Busuioc poate folosi în continuare apartamentul, deoarece în cartea funciară a fost înscrisă o clauză de uzufruct, arată Public Record.
Busuioc cumpărase locuința în 2003, când ocupa funcția de conducător principal la Biroul de Carte Funciară de pe lângă Judecătoria Sectorului 4. El a plătit în numerar 497 de milioane de lei vechi, sumă care reprezenta atunci echivalentul a aproape 200 de salarii minime brute.
Donația îi deschide accesul la o casă de la stat
Mihai Busuioc a depus jurământul de judecător constituțional pe 13 iulie 2025. Funcția îi oferă posibilitatea de a beneficia de o locuință administrată de Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat.
Legea prevede că judecătorilor Curții Constituționale care nu dețin o locuință în municipiul București li se poate asigura, la cerere, o locuință de serviciu din fondul administrat de RA-APPS. Prin donația făcută fiicei sale, Busuioc nu mai apare ca proprietar al apartamentului, deși și-a păstrat dreptul de a locui în el.
Public Record a încercat să afle dacă Mihai Busuioc a solicitat sau a primit efectiv o locuință de protocol, însă judecătorul constituțional nu a răspuns întrebărilor publicației. Nici RA-APPS nu a oferit informația cerută, susținând că situația locativă a acestuia nu ar fi de interes public.
Prin urmare, informațiile disponibile arată că donația l-a făcut eligibil pentru a cere o locuință de la stat, dar nu confirmă că aceasta i-a și fost atribuită.
Un precedent la Curtea Constituțională
O situație asemănătoare a fost documentată tot de Public Record în cazul Mihaelei Ciochină, judecătoare a Curții Constituționale din 2022, numită la propunerea fostului președinte Klaus Iohannis.
Înainte să ajungă consilier prezidențial, Ciochină și-a donat propriul apartament, după care a primit o locuință de la stat. Ulterior, aceasta a devenit judecătoare CCR.
Informațiile despre patrimoniul judecătorilor constituționali au o miză suplimentară după ce Curtea Constituțională a decis, în 2025, că publicarea declarațiilor de avere afectează dreptul la viață privată. În consecință, cetățenii nu mai pot consulta aceste documente în forma în care erau publicate anterior.
