Ministerul Apărării Naționale finanțează dezvoltarea unei „muniții cu impuls electromagnetic”, capabilă să perturbe sau să distrugă componentele electronice ale dronelor fără proiectile ori explozibili convenționali. Contractul valorează 17 milioane de lei, însă întârzierile înregistrate de cercetătorii de la Măgurele au provocat un litigiu și penalități de 646.000 de lei.
Proiectul este realizat de Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, în baza unui contract încheiat cu Ministerul Apărării pe 16 aprilie 2024. Obiectivul este dezvoltarea unui prototip funcțional care să poată fi brevetat și, ulterior, produs în serie în România.
Valoarea totală a contractului este de 17 milioane de lei. În evidențele publice ale institutului apare suma de 8,4 milioane de lei aferentă propriei organizații, diferența fiind destinată colaboratorilor implicați în proiect, conform documentelor consultate de fanatik.ro.
Programul are o durată inițială de 36 de luni și ar trebui finalizat până la 31 martie 2027.
Cum ar urma să funcționeze arma
Cercetarea este împărțită în 19 faze, fiecare având activități, rezultate și termene distincte. Detaliile tehnice nu sunt prezentate integral în documentele publice, proiectul având caracter militar.
Din informațiile contractului rezultă însă că institutul trebuie să utilizeze și să integreze echipamente specializate, inclusiv o sursă de înaltă tensiune.
Un astfel de dispozitiv poate încărca componente capabile să genereze, într-un interval extrem de scurt, un impuls electromagnetic de mare intensitate. Energia produsă poate perturba sau avaria circuite, sisteme de comunicații și dispozitive electronice aflate în raza sa de acțiune.
În cazul dronelor, impulsul electromagnetic poate afecta legătura cu operatorul, sistemele de navigație și comenzile de zbor sau poate produce avarii componentelor electronice. Aparatul ar putea fi astfel neutralizat fără folosirea gloanțelor, rachetelor ori explozibililor convenționali. Documentele făcute publice nu indică însă raza, puterea sau configurația exactă a viitorului sistem.
Întârzierile cauzate de cercetători
Colaborarea dintre Armată și cercetătorii de la Măgurele a ajuns în instanță după întârzierea fazelor VI și VII ale proiectului. Aceste etape trebuiau finalizate până la 30 septembrie 2025, însă documentele au fost transmise abia pe 7 noiembrie. Procesul-verbal de recepție a fost întocmit pe 14 noiembrie 2025.
Ministerul Apărării, prin Unitatea Militară 02550 București, a cerut penalități de 646.000 de lei pentru cele 38 de zile de întârziere. Unitatea Militară 02550 este structura administrativă asociată Direcției Generale pentru Armamente și gestionează contracte privind programele de înzestrare și cercetare militară.
Dosarul nr. 23714/3/2026, care privește executarea Contractului de finanțare nr. 01 PSCD/2024, a fost înregistrat la Tribunalul București pe 12 iunie 2026.
Institutul a susținut că întârzierea a fost provocată de defectarea sursei de înaltă tensiune, un echipament esențial și prezentat drept unul cu caracter de unicitate. Dispozitivul ar fi trebuit trimis producătorului din Statele Unite pentru reparații.
Cercetătorii au invocat un caz fortuit și au mai susținut că penalitățile ar fi trebuit raportate doar la valoarea etapelor întârziate, nu la întregul contract de 17 milioane de lei.
Institutul, obligat să plătească 646.000 de lei
Tribunalul București a respins argumentele institutului. Instanța a apreciat că posibilele defecțiuni trebuiau anticipate, iar contractorul trebuia să organizeze activitatea astfel încât defectarea unui echipament să nu blocheze calendarul proiectului.
Ministerul Apărării a arătat în proces că problemele echipamentului erau cunoscute încă din 20 mai 2025, dar institutul nu ar fi transmis notificarea în termenul prevăzut de contract și nici documente justificative eliberate de autoritățile competente.
Pe 10 iulie 2026, Tribunalul București a admis parțial cererea MApN și a obligat institutul la plata celor 646.000 de lei. Suma urmează să fie actualizată cu rata inflației, calculată de la 20 februarie 2026 până la achitarea efectivă.
Hotărârea nr. 7400/2026 nu este definitivă. Institutul a atacat-o, iar litigiul urmează să fie soluționat de Curtea de Apel București.
Până la declanșarea disputei, nouă dintre cele 19 faze ale proiectului fuseseră recepționate, potrivit poziției MApN citate de instanță.
