România își păstrează calificativul suveran „Baa3”, ultima treaptă recomandată investițiilor, după evaluarea publicată vineri seară de agenția Moody’s. Perspectiva asociată ratingului rămâne însă negativă, ceea ce înseamnă că riscul unei retrogradări în următoarele 12-24 de luni este mai ridicat decât posibilitatea unei îmbunătățiri.
Decizia evită, pentru moment, coborârea României în categoria nerecomandată investițiilor, cunoscută drept „junk”. O asemenea retrogradare ar putea îndepărta o parte dintre investitorii instituționali, ar crește costurile împrumuturilor și ar pune o presiune suplimentară asupra bugetului, cursului de schimb și economiei.
Moody’s: Avantajul României este apartenența la UE
„Confirmarea venită de la Moody’s, în această seară, era scenariul de bază. În esență, România nu a câștigat nimic, a evitat o pierdere”, afirmă consultantul economic Adrian Negrescu.
Moody’s și-a fundamentat decizia pe avantajele oferite de apartenența României la Uniunea Europeană, pe accesul la fondurile europene și pe perspectiva continuării ajustării fiscale. În același timp, agenția avertizează asupra deficitelor ridicate, a dezechilibrului extern și, mai ales, asupra incertitudinii politice care poate întârzia adoptarea măsurilor necesare.
Moțiunea de cenzură adoptată în luna mai a dus la căderea Guvernului, iar fragmentarea Parlamentului a împiedicat până acum instalarea unui nou executiv, după două încercări eșuate. Moody’s pornește de la ipoteza că un guvern va fi instalat după vacanța parlamentară și subliniază că acesta trebuie să devină funcțional încă de la începutul toamnei. Miza imediată este adoptarea bugetului pentru 2027 până la sfârșitul acestui an.
Variantă improbabilă a organizării unor alegeri parlamentare anticipate
Agenția consideră improbabilă organizarea unor alegeri parlamentare anticipate, o procedură care nu a fost dusă până la capăt în România după 1989. În lipsa unei majorități stabile, riscul este însă ca reformele și reducerea deficitului să fie din nou amânate sau diluate de calculele electorale.
„Motivul principal pentru menținerea perspectivei negative este unul eminamente politic”, explică Negrescu. Potrivit acestuia, analiza Moody’s reprezintă „o radiografie seacă, realistă, a unei scene politice în care pare că doar discursul cu iz electoral contează”.
Unul dintre puținele elemente pozitive vine din Parlament, unde adoptarea unor legi necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență a mai redus din îngrijorările investitorilor. Fondurile europene rămân esențiale atât pentru finanțarea investițiilor, cât și pentru susținerea unei economii afectate de ajustarea bugetară și de consumul slab.
Perspectivă negativă
România se găsește acum într-o situație dificilă: toate cele trei mari agenții internaționale – Moody’s, Fitch și S&P Global Ratings – îi atribuie simultan o perspectivă negativă. Este o configurație rară pentru un stat membru al Uniunii Europene și arată că menținerea ratingului de investiții nu mai poate fi considerată garantată.
„Aceasta este realitatea de după verdictul de astăzi: România nu este în «junk», dar plătește deja ca și cum ar fi”, avertizează Adrian Negrescu. Perspectiva negativă și neîncrederea investitorilor se reflectă în dobânzile ridicate la care statul se împrumută. Cu cât finanțarea datoriei devine mai scumpă, cu atât rămân mai puțini bani pentru investiții, sănătate, educație și alte servicii publice.
Pentru ca perspectiva să redevină stabilă, România trebuie să reducă atât deficitul bugetar, cât și deficitul de cont curent, în paralel cu revenirea creșterii economice. Cele trei obiective sunt însă greu de realizat simultan: reducerea rapidă a cheltuielilor și majorarea taxelor pot tempera economia, în timp ce încetinirea economică afectează încasările statului și îngreunează consolidarea fiscală.
Deficitul bugetar trebuie să ajungă spre 5% din PIB în 2027
Negrescu consideră că următorul guvern va trebui să prezinte un program coerent, cu obiective măsurabile, care să ducă deficitul bugetar spre 5% din PIB în 2027. Printre măsurile necesare se află restructurarea aparatului public, reforma administrativă, reorganizarea companiilor de stat cu pierderi și schimbarea modului în care sunt cheltuiți banii publici.
„Avem o fereastră de maximum un an în care putem restructura din temelii România”, afirmă consultantul. Întrebarea decisivă este dacă viitorul executiv va avea majoritatea, autoritatea și voința politică necesare pentru a aplica reforme nepopulare.
Următorul test major va veni pe 2 octombrie 2026, când este programată evaluarea S&P Global Ratings. Până atunci, România continuă să se împrumute sub protecția minimă oferită de statutul „investment grade”. Verdictul Moody’s oferă timp, dar nu rezolvă problemele: retrogradarea a fost evitată, nu eliminată.
