Ministerul Dezvoltării susține că selecția clădirilor pentru finanțare prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat este făcută exclusiv de autoritățile locale beneficiare. În cazul Palatului Dacia de pe strada Lipscani nr. 18 – 20, din centrul istoric al Capitalei, cererea de finanțare a fost depusă de Primăria Municipiului București, prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS). Cu toate acestea, imobilul nu se regăsește pe lista publică a clădirilor cu risc seismic a administrației municipale.
O placă montată pe fațada clădirii arată că imobilul a fost restaurat, amenajat și consolidat în perioada 1980 – 1983, prin grija Ministerului Industriei Ușoare, cu implicarea Institutului de Proiectări „Carpați”. Informația ridică întrebări despre documentația tehnică pe baza căreia a fost selectată clădirea pentru o nouă intervenție de consolidare seismică, precum și despre criteriile aplicate în alegerea investițiilor finanțate din bani publici.
Ministerul trimite întrebările la Primăria Capitalei
Într-o solicitare transmisă Ministerului Dezvoltării în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, am cerut să mi se comunice metodologia de selectare a imobilelor incluse în programul național de consolidare seismică pentru anul 2026 și cine a decis includerea Palatului Dacia în program.
Ministerul a precizat că imobilul de pe strada Lipscani nr. 18-20 a fost inclus în Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS) prin Ordinul ministrului Dezvoltării nr. 338 din 1 martie 2023. Potrivit instituției, cererea de finanțare a fost depusă de Primăria Municipiului București, prin AMCCRS, în calitate de beneficiar al programului. Contractul de finanțare a fost încheiat la 17 februarie 2026.
Ministerul a indicat o valoare totală a investiției de aproximativ 195,95 milioane de lei, din care 71.525.043,02 lei reprezintă finanțare eligibilă de la bugetul de stat prin PNCCRS. Din această sumă, 1.523.490 de lei reprezintă ajutor de minimis acordat pentru CEC Bank, potrivit răspunsului oficial. „Selecția clădirilor cu risc seismic pentru care beneficiarii solicită finanțare prin PNCCRS se realizează exclusiv de către unitățile administrativ-teritoriale care au calitatea de beneficiar în cadrul programului”, a transmis Ministerul Dezvoltării.
Instituția a invocat și prevederile Legii nr. 212/2022 privind măsurile pentru reducerea riscului seismic, care stabilesc obligații pentru identificarea clădirilor vulnerabile, evaluarea vizuală rapidă și expertizarea tehnică a celor la care este identificată vulnerabilitate seismică.
În ceea ce privește motivele concrete pentru care Palatul Dacia a fost selectat, ministerul nu a oferit detalii despre evaluarea tehnică sau criteriile aplicate în cazul acestui imobil.
Lucrări de consolidare și restaurare în perioada 1980-1983
Un element relevant pentru istoricul imobilului este o placă de marmură montată pe fațadă, fotografiată la fața locului. Inscripția consemnează că imobilul a fost „restaurat, amenajat și consolidat” în perioada 1980 – 1983, prin grija Ministerului Industriei Ușoare, cu participarea Institutului de Proiectări „Carpați”. Pe placă sunt menționați arhitecții C. Rulea și O. Dimitriu, inginerul D. Lazăr, precum și constructorii T. Rangheț și D. Broscățeanu.
Inscripția nu stabilește însă clasa actuală de risc seismic a clădirii. Ea demonstrează că imobilul a trecut printr-o intervenție de restaurare și consolidare în urmă cu peste patru decenii, ceea ce ridică întrebarea ce lucrări au fost executate atunci și ce vulnerabilități au fost identificate ulterior.
Palatul Dacia-România este un monument istoric de importanță națională, situat la intersecția străzilor Lipscani, Smârdan și Stavropoleos. Potrivit AMCCRS, după finalizarea intervențiilor actuale, clădirea urmează să găzduiască Pinacoteca Municipiului București.
Clădirea nu apare pe lista publică a imobilelor cu risc seismic
O verificare a listei publicate de AMCCRS arată că adresa Lipscani nr. 18-20 nu figurează în lista publică a celor 2.096 de imobile din București încadrate în clase de risc seismic. În schimb, clădirea apare în evidențele separate ale administrației municipale privind proiectele aprobate pentru finanțare prin PNCCRS și șantierele aflate în lucru.
Într-un comunicat din 8 octombrie 2026, AMCCRS, instituție condusă de Răzvan Aurelian Munteanu, a anunțat că lucrările de consolidare seismică și restaurare au început. Contractul de execuție, semnat la 14 aprilie 2026 cu asocierea Concelex SRL și Concelex Engineering SRL, are o valoare de 106,83 milioane de lei, inclusiv TVA. Suma de 71,52 milioane de lei de la bugetul de stat reprezintă finanțarea eligibilă prin PNCCRS, nu valoarea totală a lucrărilor.
