Eurodeputatul Siegfried Mureșan a avertizat că un buget care limitează capacitatea Uniunii de a-și atinge obiectivele și de a răspunde crizelor nu va primi aprobarea Parlamentului. Instituția solicită o creștere de aproximativ 10% față de propunerea Comisiei Europene.
Negocierile pentru următorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene au fost dezbătute astăzi, miercuri – 7 octombrie, în plenul Parlamentului European, împreună cu reprezentanții Comisiei și ai Consiliului. Discuțiile au loc înainte ca președinția irlandeză a Consiliului să prezinte, sâmbătă, 10 octombrie, proiectul poziției de negociere, potrivit unui comunicat al Parlamentului European.
Statele membre își negociază încă poziția comună. Proiectul anterior, prezentat de președinția cipriotă a Consiliului, propunea o reducere de 2% față de propunerea Comisiei. Adoptarea bugetului pentru 2028-2034 necesită unanimitate în Consiliu și aprobarea Parlamentului European, cu majoritatea absolută a eurodeputaților.
„Orice reducere a bugetului, care ar slăbi Europa”
Siegfried Mureșan, eurodeputat PPE și coraportor al Parlamentului pentru bugetul multianual, a transmis că instituția nu va accepta reduceri care afectează capacitatea de acțiune a UE.
„Orice reducere a bugetului, care ar slăbi Europa în anii următori, nu va aduce aprobarea Parlamentului. Nu vom aproba un buget care nu ne-ar permite să ne atingem obiectivele sau care ne-ar afecta capacitatea de a reacționa în cazul unor crize sau evoluții neașteptate”, a declarat Mureșan.
Eurodeputatul a susținut că propunerea Comisiei nu reflectă creșterea provocărilor cu care se confruntă Uniunea.
„Comisia a propus un buget pentru perioada 2028-2034 la același nivel cu bugetul actual pentru perioada 2021-2027, în pofida provocărilor tot mai mari”, a spus acesta.
Propunerea reprezintă 1,15% din venitul național brut al statelor membre, față de 1,14% cât reprezenta actualul cadru financiar atunci când a fost prezentat. Mureșan a invocat și creșterea cu 68% a bugetelor naționale în ultimii șapte ani, susținând că bugetul european nu a ținut pasul.
„Orice reducere suplimentară față de propunerea Comisiei ar slăbi Europa”, a insistat el.
„Provocări structurale”, consideră și Carla Tavares
Cealaltă coraportoare a Parlamentului, Carla Tavares, eurodeputată S&D din Portugalia, a cerut ca finanțarea să corespundă responsabilităților atribuite Uniunii.
„Nu ne mai confruntăm cu crize temporare, ci cu provocări structurale”, a declarat Tavares, adăugând că „răspunsul nostru trebuie să fie la fel de structural și ambițios”.
„Nu cerem «mai mulți bani». Solicităm resurse care să corespundă responsabilităților atribuite UE”, a afirmat ea.
Tavares a criticat poziția unor membri ai Consiliului care cer un buget mai mic și resping noi surse de venituri, deși susțin obiective precum competitivitatea, independența energetică, securitatea, educația și sănătatea.
„Acest lucru înseamnă o Europă de clasa întâi, cu un buget de clasa a doua! Nu este ambiție, este contradicție! Și va ajunge să dăuneze europenilor”, a avertizat eurodeputata.
Creșterea solicitată este de 10%
Parlamentul și-a adoptat poziția în aprilie 2026 și solicită o creștere de aproximativ 10% față de propunerea prezentată de Comisie în iulie 2025. Eurodeputații cer finanțare pentru apărare și securitate, competitivitate, coeziune și agricultură, precum și resurse adecvate pentru regiuni și programele sociale.
Pentru a reduce presiunea asupra contribuțiilor statelor membre, Parlamentul propune noi venituri: o taxă pe serviciile digitale, o taxă pe jocurile de noroc online, extinderea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră și o taxă pe câștigurile de capital din criptoactive. Acestea sunt propuneri ale Parlamentului, nu măsuri deja adoptate.
Din partea Consiliului, ministrul irlandez al afacerilor europene, Thomas Byrne, a confirmat prezentarea proiectului poziției de negociere pe 10 octombrie.
„Scopul nostru este să ducem negocierile cu un pas mai aproape de un acord”, a spus Byrne, precizând că „găsirea unui echilibru implică decizii dificile”.
Comisarul european pentru buget, antifraudă și administrație publică, Piotr Serafin, a criticat evaluarea bugetului exclusiv prin raportarea contribuției fiecărui stat la sumele pe care le primește.
„Unele capitale continuă să analizeze bugetul UE în modul în care contabilii privesc bilanțurile: cu cât am contribuit, și cu cât mă aleg la final. Această abordare a fost greșită în trecut, iar pentru un buget modern, este complet defectuoasă”, a declarat Serafin.
Potrivit comisarului, bugetul comun finanțează răspunsuri la provocări pe care un singur stat nu le poate gestiona sau care ar costa mai mult dacă fiecare țară ar acționa separat.
