Executivul de la Palatul Victoria nu susține propunerea de abrogare integrală a Legii nr. 214/2024, actul normativ care reglementează în România utilizarea semnăturii electronice, a sigiliului electronic, a mărcii temporale și a documentelor electronice. Guvernul avertizează că eliminarea legii fără adoptarea simultană a unui cadru alternativ ar putea crea un vid legislativ și ar pune sub semnul întrebării efectele juridice ale unor contracte și documente deja semnate electronic.
Propunerea legislativă a fost inițiată de deputatul PSD Laurențiu Adrian Neculaescu și a fost înregistrată cu numărul Bp. 439/2026. Proiectul are un obiect foarte scurt și direct: abrogarea în totalitate a Legii nr. 214/2024.
Legea vizată creează cadrul juridic intern pentru folosirea semnăturilor electronice, a sigiliilor și mărcilor temporale electronice, precum și pentru funcționarea prestatorilor de servicii de încredere. Tot ea stabilește atribuțiile autorităților care înregistrează, supraveghează, controlează și, după caz, sancționează furnizorii acestor servicii.
În punctul de vedere transmis Parlamentului, Guvernul condus de Ilie Bolojan arată că o asemenea schimbare nu poate fi făcută înaintea unei analize aprofundate a consecințelor juridice și instituționale.
Regulamentul european nu înlocuiește complet legea românească
Unul dintre argumentele proiectului de abrogare ar putea fi existența unei legislații europene direct aplicabile. Guvernul explică însă că Regulamentul european nr. 910/2014, cunoscut drept eIDAS, nu acoperă toate aspectele care trebuie stabilite prin legislația fiecărui stat.
Legea nr. 214/2024 reprezintă cadrul național de aplicare a regulamentului european. Ea stabilește modul în care sunt utilizate diferitele categorii de semnături electronice, competențele instituțiilor românești, procedurile de supraveghere și efectele juridice ale documentelor semnate electronic.
Prin urmare, simpla existență a regulamentului european nu elimină nevoia unei legi naționale. În lipsa acesteia, nu ar mai exista suficiente prevederi interne clare referitoare la instituțiile competente, controlul prestatorilor de servicii de încredere și procedurile pe care aceștia trebuie să le respecte.
Situația este considerată cu atât mai sensibilă cu cât legislația europeană în domeniul identității digitale se află în schimbare. Regulamentul eIDAS a fost modificat în 2024 prin noul cadru european privind identitatea digitală, iar în 2026 au fost adoptate norme referitoare la formatele semnăturilor și sigiliilor electronice avansate recunoscute de organismele din sectorul public.
Guvernul consideră că România are nevoie de reguli interne clare și previzibile, atât pentru securitatea juridică a tranzacțiilor electronice, cât și pentru dezvoltarea economiei digitale și funcționarea furnizorilor de servicii de încredere.
Contractele aflate în derulare ar putea fi afectate
O altă problemă semnalată privește efectele asupra contractelor și documentelor semnate în perioada în care Legea nr. 214/2024 este în vigoare. Proiectul nu conține norme tranzitorii care să precizeze ce se întâmplă cu actele juridice deja încheiate sau cu procedurile aflate în desfășurare.
Guvernul avertizează că abrogarea ar putea afecta raporturile juridice în curs de constituire, dar și efectele unor raporturi întemeiate deja pe legea actuală. Cu alte cuvinte, companiile și instituțiile ar putea fi nevoite să stabilească din nou dacă documentele, contractele sau procedurile lor interne mai au același temei juridic.
Legea este folosită pe scară largă mai ales în relațiile dintre firme, unde semnătura electronică permite încheierea rapidă a contractelor. Executivul menționează în mod expres contractele pentru transportul de bunuri și cele pentru furnizarea de produse sau servicii.
Dacă legea ar fi eliminată fără reguli de tranziție, persoanele juridice ar putea fi obligate să-și reevalueze procedurile interne și documentele bazate pe dispozițiile acesteia. Incertitudinea ar putea afecta inclusiv validarea semnăturilor și sigiliilor electronice folosite în relațiile comerciale.
Guvernul recomandă modificarea legii
Executivul nu susține că actuala lege este lipsită de probleme. Poziția sa este însă că eventualele deficiențe trebuie corectate prin modificarea și completarea Legii nr. 214/2024, nu prin desființarea întregului cadru normativ.
O intervenție punctuală ar putea clarifica atribuțiile instituțiilor, elimina prevederile care permit interpretări diferite și adapta legislația românească la noile reguli europene privind identitatea digitală.
Guvernul critică și justificarea proiectului. Potrivit punctului de vedere, expunerea de motive nu prezintă suficient de clar deficiențele legii actuale, contradicțiile care ar impune eliminarea ei, efectele urmărite și soluția care ar urma să fie aplicată după abrogare.
Executivul amintește că abrogarea este o operațiune definitivă. Eliminarea unei legi nu poate fi anulată ulterior prin simpla abrogare a actului care a scos-o din vigoare. Pentru revenirea la vechile reguli ar fi necesară adoptarea unui nou act normativ.
În plus, Legea nr. 214/2024 a fost adoptată prin procedura aplicabilă legilor organice. Din acest motiv, și proiectul prin care aceasta ar urma să fie abrogată trebuie să respecte cerințele constituționale și parlamentare aplicabile unei legi organice.
Guvernul concluzionează că proiectul nu oferă o alternativă legislativă, nu reglementează perioada de tranziție și nu explică suficient de clar de ce actuala lege ar trebui eliminată complet. În aceste condiții, Executivul a transmis Senatului că nu susține adoptarea inițiativei legislative.
Rubrica de știri economice este realizată de NewsCenter.ro cu ajutorul bazelor de date ale platformei ListaFirme.ro.
