O propunere legislativă urmărește schimbarea regulilor după care sunt calculate și colectate remunerațiile pentru muzica difuzată public, introducerea unui mecanism unificat de licențiere și exceptarea unor utilizări ambientale sau incidentale de la plată. Guvernul nu susține proiectul: consideră că unele măsuri există deja în legislație, iar scutirile propuse ar putea încălca drepturile autorilor și normele europene.
Inițiativa, înregistrată cu numărul Bp. 312/2026, este semnată de deputata Gabriela Porumboiu și de un grup de parlamentari UPR, SOS, PSD și neafiliați, potrivit punctului de vedere al Executivului.
Proiectul vizează modificarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu scopul declarat de a asigura transparența, proporționalitatea și echitatea în colectarea remunerațiilor pentru comunicarea publică a operelor muzicale.
Miza este relația dintre cei care folosesc muzica în activitatea lor și organismele care colectează remunerațiile pentru titularii drepturilor. În cazul muzicii ambientale din spații comerciale, de exemplu, proiectul urmărește să diferențieze utilizările și să lege plata de activitatea economică și de folosirea efectivă a operelor.
Ce s-ar schimba
Deși sunt numite frecvent „taxe pe muzică”, sumele analizate în proiect sunt remunerații aferente drepturilor de autor și drepturilor conexe. Propunerea nu urmărește eliminarea generală a plăților, ci schimbarea regulilor de calcul, licențiere și colectare, împreună cu introducerea unor excepții.
Una dintre măsurile centrale este introducerea unui sistem unificat de licențiere. Acesta ar trebui să simplifice relația utilizatorilor cu organismele de gestiune colectivă, printr-o platformă unică, ale cărei reguli de administrare ar urma să fie stabilite prin hotărâre de Guvern.
Executivul consideră însă că soluția este incompletă. Un mecanism cu adevărat util ar trebui să acopere și celelalte drepturi prevăzute de lege, nu doar comunicarea publică a operelor muzicale.
„Un sistem unificat de licențiere, pentru a fi cu adevărat util, trebuie să fie aplicabil și pentru celelalte drepturi prevăzute de lege”, arată Guvernul. În plus, acesta cere clarificarea aspectelor care ar urma să fie reglementate prin hotărârea privind platforma.
Proiectul propune și reguli privind proporționalitatea remunerațiilor, protejarea utilizatorilor împotriva practicilor abuzive și creșterea transparenței organismelor de gestiune colectivă. Guvernul susține că o parte importantă dintre aceste obiective este deja acoperită de legislație.
Potrivit punctului de vedere, principiul proporționalității și al utilizării comerciale reale este deja reglementat, iar metodologiile pentru stabilirea remunerațiilor sunt negociate ținând seama de criterii existente în lege. Executivul apreciază că interdicția unei remunerații disproporționate dublează regulile pe care proiectul le enunță anterior.
Lipsa transparenței
În privința transparenței, Executivul arată că organismele de gestiune colectivă au deja obligații de raportare anuală și trimestrială. Rapoartele trimestriale trebuie publicate atât la sediu, cât și pe pagina de internet, iar nerespectarea obligației constituie contravenție. Proiectul ar introduce și prevederi privind auditul financiar, însă Guvernul consideră neclare obiectivele auditului și sensul unor referiri la raportarea anuală.
Cele mai importante obiecții vizează exceptarea unor utilizări incidentale sau ambientale de la plata remunerațiilor. Guvernul consideră că prevederile analizate tind să creeze o derogare generală pentru anumite categorii de operatori economici.
În interpretarea Executivului, o asemenea scutire ar restrânge drepturile patrimoniale ale autorilor fără justificarea cerută de Constituție. Guvernul invocă protecția proprietății intelectuale și obligația statului de a asigura protecția dreptului de autor.
Obiecția privește și compatibilitatea cu Directiva 2001/29/CE. Potrivit analizei guvernamentale, excepțiile și limitările de la drepturile exclusive ale autorilor sunt enumerate limitativ în legislația europeană, iar soluția propusă nu poate fi încadrată în aceste categorii.
Executivul subliniază că legea românească permite deja anumite utilizări fără consimțământul autorului și fără remunerație, dar în condiții strict determinate. Acestea trebuie să nu afecteze exploatarea normală a operei și să nu prejudicieze nejustificat titularii drepturilor.
Separat, Guvernul pune sub semnul întrebării diferențierea tratamentului titularilor drepturilor în funcție de dimensiunea entității care difuzează muzica. O asemenea diferență trebuie justificată prin criterii obiective și rezonabile, arată documentul.
