O dispută publică a izbucnit între fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu și fostul ministru de Externe Bogdan Aurescu, pe tema legăturii dintre perimetrul Neptun Deep și procesul de delimitare a platoului continental al Mării Negre, soluționat de Curtea Internațională de Justiție de la Haga în 2009. Răzvan Nicolescu susține că perimetrul Neptun Deep nu a făcut niciodată obiectul vreunei dispute teritoriale cu Ucraina sau cu un alt stat și îl acuză pe Aurescu că face o confuzie care poate crea riscuri de securitate pentru proiect.
Reacția sa vine după ce Bogdan Aurescu a afirmat că aproximativ 50% din suprafața Neptun Deep se află în zona revendicată de Ucraina în fața Curții Internaționale de Justiție și câștigată ulterior de România. „Zona Neptun Deep nu a făcut niciodată obiectul vreunei dispute cu un alt stat”, a scris Nicolescu pe Facebook. Ulterior, acesta a revenit cu mai multe explicații, insistând că blocul în care urmează să înceapă producția de gaze naturale anul viitor „nu a fost disputat cu NIMENI, NICIODATĂ”.
Fostul ministru a avertizat că declarațiile unor oficiali importanți pot amplifica riscurile de securitate pentru proiect, invocând faptul că în apropierea zonei Neptun Deep se desfășoară lupte. El a făcut apel la oficiali să fie „atenți” și „profesioniști” și să nu confunde perimetrele din Marea Neagră.
Nicolescu invocă atribuirea concesiunii din 2000
În argumentația sa, Răzvan Nicolescu afirmă că perimetrul Neptun a fost acordat companiilor Petrom și Elf, ulterior integrată în Total, în anul 2000, prin Hotărârea de Guvern 1223/2000, adoptată de Guvernul Isărescu. Atribuirea ar fi avut loc cu patru ani înainte de privatizarea Petrom și înainte de începerea procesului de la Haga privind delimitarea platoului continental.
Potrivit lui Nicolescu, zona de mare adâncime a blocului Neptun are aproximativ 7.500 de kilometri pătrați și este poziționată spre Bulgaria, nu spre Ucraina. El susține că însuși contractul de concesiune conține o delimitare clară a perimetrului și că niciun metru pătrat din acesta nu a fost vizat de litigiul soluționat de instanța internațională.
Nicolescu mai afirmă că Exxon a preluat participația de la Total prin intermediul Petrom înainte de decizia de la Haga și că proiectul începuse deja cu achiziția de servicii de explorare seismică pentru o suprafață de 3.000 de kilometri pătrați. În opinia sa, faptul că Exxon a intrat în proiect înainte de hotărârea Curții Internaționale de Justiție arată că investiția nu depindea de soluționarea litigiului.
Nicolescu face distincția între Neptun și perimetrele atribuite după decizia de la Haga
Fostul ministru al Energiei susține că o altă zonă, denumită Midia Deep, aflată în vecinătatea Neptun, a fost explorată de Exxon și Petrom împreună cu Gas Plus și Petro Ventures. Această suprafață ar fi provenit dintr-un proiect cumpărat de la BSOG/Sterling și ar fi inclus o zonă care fusese disputată. Nicolescu afirmă că explorările nu au identificat resurse exploatabile și că Midia Deep nu are legătură cu proiectul Neptun.
El separă de asemenea Neptun de blocurile Muridava, Rapsodia, Cobalcescu și Trident, scoase la licitație începând cu 27 august 2009, în cadrul Rundei X. Potrivit explicațiilor sale, cele mai multe dintre aceste blocuri au fost atribuite companiilor Lukoil și Petroceltic, iar explorările nu au identificat zăcăminte exploatabile comercial, cu excepția Trident, unde licența aparține Lukoil.
Nicolescu afirmă că România a câștigat corect, în baza dreptului internațional, aproximativ 80% din zona disputată la Haga, dar precizează că nu știe dacă suprafața obținută atunci conține resurse exploatabile comercial. El susține însă că Neptun Deep nu are nicio legătură cu acea hotărâre și nu a fost vreodată subiect de litigiu cu Uniunea Sovietică, Ucraina sau Rusia.
În cea de-a treia postare, Nicolescu a folosit un ton mult mai dur la adresa celor care susțin contrariul: „Cine spune altceva pur și simplu minte cu nerușinare”. El a acuzat promovarea unor „agende personale” care ar face rău României și proiectului energetic.
Ce susține Bogdan Aurescu
Bogdan Aurescu a afirmat că 50% din suprafața Neptun Deep se află în zona revendicată de Ucraina în fața Curții Internaționale de Justiție și câștigată de România în urma procesului de delimitare maritimă.
Așadar, disputa privește modul în care este raportat perimetrul Neptun Deep la zona care a făcut obiectul litigiului. Neptun Deep este unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale României.
