Statul a identificat 1.098 de întreprinderi publice care îndeplinesc criteriile pentru a fi analizate în vederea restructurării. În același timp, 533 de companii nu și-au depus la termen situațiile financiare. Pentru Oana Petrescu, vicepreședinta agenției care monitorizează întreprinderile publice, această lipsă de informații arată una dintre problemele de la care trebuie să înceapă reforma.
Într-o postare pe LinkedIn, Oana Petrescu, vicepreședintă a Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), susține că statul trebuie mai întâi să stabilească de ce deține fiecare companie, să obțină datele necesare evaluării și abia apoi să decidă ce păstrează, ce reorganizează sau ce închide. Calitatea sa de vicepreședintă este confirmată de site-ul instituției.
Cele 1.098 de întreprinderi intră într-o analiză, fără ca acest lucru să însemne că toate vor fi restructurate ori desființate. Potrivit datelor prezentate de Guvern, ele îndeplinesc criterii tehnice legate, între altele, de lipsa activității, numărul redus de angajați sau rezultatele financiare. Autoritatea care are fiecare companie în subordine trebuie să își motiveze decizia privind viitorul ei.
Petrescu atrage atenția că nici cele 533 de întreprinderi care nu au raportat la timp nu formează o singură categorie. Unele sunt deja în insolvență sau în dizolvare. Problema de guvernanță apare, în opinia sa, mai ales în cazul societăților încă active pentru care statul nu dispune de informații financiare la zi. Fără aceste date, acționarul public nu le poate evalua și nu poate fundamenta o decizie.
„Ce nu vezi nu poți gestiona” este ideea în jurul căreia vicepreședinta AMEPIP își construiește analiza. Ea propune ca statul să clarifice mai întâi rolul fiecărei participații – serviciu public, activ strategic sau investiție comercială – și să urmărească apoi rezultatele și răspunderea conducerii.
O platformă pentru 121 de companii
Postarea apare în contextul lansării guvernanta.gov.ro, platformă prin care Guvernul a centralizat informații despre conducerile a 121 de companii aflate sub autorități publice centrale. La lansare, Executivul a anunțat publicarea a peste 1.350 de documente, inclusiv peste 650 de CV-uri și peste 600 de contracte de mandat. Datele agregate indicau și peste 100 de persoane care ocupau simultan cel puțin două funcții.
Petrescu vede în publicarea acestor informații un instrument de control, dar ridică și întrebări despre limitele lui. Numărul persoanelor cu două funcții, de exemplu, nu explică singur ce fel de mandate cumulează fiecare. Pentru o evaluare este necesar să se distingă între funcțiile neexecutive și cele de conducere executivă.
Platforma acoperă deocamdată companii centrale, în timp ce inventarul prezentat Guvernului cuprinde 1.868 de întreprinderi publice. În lectura vicepreședintei AMEPIP, transparența va conta pentru reformă numai dacă datele sunt completate, actualizate constant și folosite în deciziile autorităților tutelare. Publicarea lor este începutul evaluării, nu decizia în sine.
Selecția conducerilor și plata lor, sub aceeași evaluare
Analiza Oanei Petrescu coboară apoi de la cifrele întregului portofoliu la modul în care sunt conduse companiile. Ea invocă selecțiile pentru consiliile Hidroelectrica și Nuclearelectrica, discuțiile privind indemnizațiile și recuperarea unor sume plătite pentru a arăta ce trebuie urmărit după anunțarea unei reforme: criteriile după care sunt aleși administratorii, obligațiile din contractele lor și rezultatele obținute.
Vicepreședinta AMEPIP avertizează și că o cheltuială necesară exercitării mandatului trebuie deosebită de un beneficiu salarial. În interpretarea sa, un cost justificat prin documente și plafonat trebuie tratat diferit de o sumă fixă plătită indiferent dacă deplasarea ori activitatea a avut loc.
Mesajul postării este că reforma companiilor de stat nu poate fi măsurată doar prin numărul celor propuse pentru restructurare. Ea depinde de raportări depuse la timp, de justificarea motivului pentru care statul păstrează fiecare societate, de selecții verificabile ale conducerilor și de evaluarea rezultatelor acestora. Fără această evidență menținută de la un an la altul, inventarierea companiilor nu se transformă în control asupra lor.
Analiza Oanei Petrescu este parte a newsletter-ului săptămânal „Revista presei despre companiile statului” publicată de autoare în nume personal, pe baza informațiilor apărute în presa în săptămâna respectiva.
