Statul român figurează cu 73 de proceduri active de constatare a neîndeplinirii obligațiilor europene, potrivit tabloului statistic al Comisiei Europene consultat la 5 octombrie 2026. Cele mai multe privesc mediul, energia și serviciile financiare. Problemele includ directive netranspuse la termen, legislație națională incompatibilă cu normele europene și obligații care există în lege, dar nu sunt respectate în practică.
Cu 73 de proceduri active de infringement, România ocupă locul 12 între cele 27 de state ale Uniunii Europene în clasamentul dosarelor deschise pentru încălcarea legislației comunitare. Datele Comisiei Europene, consultate la 6 octombrie 2026, arată că principalele restanțe ale statului român sunt în domeniul mediului, energiei și serviciilor financiare.
Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului, a recunoscut amploarea problemei. „România este unul dintre statele care are foarte multe proceduri de infringement începute”. Ministra a precizat că o parte semnificativă privește mediul și a explicat că întârzierile privind conservarea siturilor Natura 2000 puneau în pericol finanțarea unor investiții de infrastructură.
Buzoianu a legat apoi procedurile europene de lipsa infrastructurii: „Vorbim de proceduri de infringement deja începute împotriva României pentru faptul că nu asigură aceste servici în anul 2026”. Declarația privea apa și canalizarea. Ministra a arătat că peste un milion de români nu beneficiază de aceste utilități și că investițiile trebuie realizate pentru îmbunătățirea vieții oamenilor.
Ce este o procedură de infrigement
Patru state membre au peste 100 de proceduri active de infringement, potrivit datelor Comisiei Europene consultate la 6 octombrie 2026: Spania conduce clasamentul, cu 124 de dosare, urmată de Polonia, cu 110, Ungaria, cu 103, și Portugalia, cu 102. România figurează cu 73 de proceduri active, care includ atât etapa administrativă, cât și dosarele ajunse la CJUE.
O procedură activă nu înseamnă automat că România este judecată sau amendată. Unele dosare se află la prima notificare, altele au ajuns la aviz motivat, iar în anumite cazuri Comisia a decis sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Majoritatea procedurilor se soluționează înainte de etapa judiciară.
Etapa judiciară înseamnă că România este chemată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), nu că îi sunt suspendate automat fondurile europene. Curtea stabilește dacă statul a încălcat dreptul UE. Dacă România nu respectă hotărârea, poate primi o amendă și penalități zilnice. Pentru netranspunerea la termen a unor directive, sancțiunile pot fi solicitate chiar de la prima sesizare a Curții.
Se poate ajunge la suspendarea fondurilor europene
„Suspendarea fondurilor presupune mecanisme și condiții distincte, de exemplu atunci când încălcările afectează utilizarea legală a banilor europeni sau protejarea bugetului UE. Simplul fapt că există o procedură de infringement nu determină blocarea finanțărilor”, ne-au explicat reprezentanții Ministerului Proiectelor și Investițiilor Europene (MIPE).
Distribuția celor 73 de dosare în tabloul Comisiei este următoarea:
| Domeniu | Proceduri active |
|---|---|
| Mediu | 15 |
| Energie | 13 |
| Stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital | 11 |
| Justiție și consumatori | 10 |
| Migrație și afaceri interne | 7 |
| Piață internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri | 4 |
| Mobilitate și transport | 4 |
| Politici climatice | 3 |
| Comunicații, conținut și tehnologie | 1 |
| Afaceri economice și financiare | 1 |
| Ocupare, afaceri sociale și incluziune | 1 |
| Sănătate și siguranță alimentară | 1 |
| Resurse umane și securitate | 1 |
| Fiscalitate și uniune vamală | 1 |
| Total | 73 |
Clasificarea aparține Comisiei și nu reprezintă repartizarea responsabilităților între ministerele românești. Un singur dosar poate privi mai multe obligații europene.
Cele șapte dosare vizate de deciziile din 1 octombrie
Cel mai recent pachet identifică șapte proceduri împotriva României. Acestea includ atât dosare noi, cât și continuarea unor proceduri mai vechi.
| Prevederea europeană și dosarul | Problema și măsura necesară | Etapa anunțată |
|---|---|---|
| Directivele 2012/19/UE și 2024/884 – INFR(2025)0360 | Transpunerea integrală a modificărilor privind deșeurile electrice și electronice și responsabilitatea pentru finanțarea gestionării lor. | Aviz motivat |
| Directiva 2023/2225 – INFR(2026)0131 | Completarea legislației privind creditele de consum și notificarea tuturor măsurilor de transpunere. | Aviz motivat |
| Normele privind ecoproiectarea, etichetarea și supravegherea pieței – INFR(2025)2074 | Adoptarea legislației care desemnează autoritățile de supraveghere și asigurarea controalelor efective. | Notificare suplimentară |
| Directiva 2013/30/UE – INFR(2021)2150 | Corectarea deficiențelor privind prevenirea accidentelor și intervenția la instalațiile petroliere și gaziere offshore. | Aviz motivat |
| Regulamentul 2018/1999, articolul 17 – INFR(2026)2033 | Transmiterea informațiilor lipsă din raportul de progres privind energia și clima, scadent în martie 2025. | Aviz motivat |
| Articolul 56 TFUE și articolul 36 din Acordul SEE – INFR(2026)2173 | Eliminarea tratamentului fiscal dezavantajos al câștigurilor realizate prin intermediari financiari nestabiliți în România. | Notificare |
| Directiva 2024/1619, CRD VI – INFR(2026)0206 | Transpunerea integrală a noilor reguli de supraveghere bancară. | Aviz motivat |
Pentru aceste decizii, Comisia acordă României două luni pentru răspuns și măsurile solicitate.
Opt proceduri deschise în septembrie
La 25 septembrie, România a fost inclusă într-un nou grup de proceduri pentru necomunicarea transpunerii complete a unor directive. Au fost opt proceduri deschise care privesc șase domenii.
În energie, Directiva 2024/1711 impune transpunerea dispozițiilor privind alegerea liberă a furnizorului și dreptul la partajarea energiei. Sunt vizate articolul 4 modificat și noul articol 15a din Directiva 2019/944. Separat, Directiva 2024/1788 cere introducerea cadrului pentru piața hidrogenului și a gazelor decarbonizate. România trebuie să adopte și să notifice normele naționale corespunzătoare.
Celelalte șase intervenții privesc:
| Prevederea | Ce trebuie reglementat |
|---|---|
| Directiva 2024/1640, dispozițiile scadente în iulie 2026 | Accesul la informațiile privind beneficiarii reali, în cadrul combaterii spălării banilor. |
| Directiva 2024/1712 | Noile obligații privind combaterea traficului de persoane și protecția victimelor. |
| Directiva delegată 2025/2062 | Introducerea substanțelor 2-MMC, NEP și 4-BMC în cadrul juridic aplicabil drogurilor. |
| Directiva 2024/1799 | Dreptul consumatorilor la repararea produselor acoperite de directivă. |
| Directiva delegată 2026/74 | Extinderea cadrului privind repararea la anumite aparate de încălzire. |
| Directiva 2024/1785 | Actualizarea regulilor privind emisiile industriale și din creșterea animalelor. |
Procedurile se află la etapa scrisorilor de punere în întârziere.
Restanțele privind jurnaliștii, azilul și egalitatea de tratament
Pachetul din 15 iulie a vizat alte obligații de transpunere:
- Directiva 2024/1346: condițiile de primire a solicitanților de protecție internațională.
- Directiva 2024/1069, anti-SLAPP: protecția împotriva proceselor civile abuzive cu implicații transfrontaliere, inclusiv pentru jurnaliști și organizații civice.
- Directiva 2024/1203: combaterea infracțiunilor grave împotriva mediului.
- Directiva delegată 2025/1801: actualizarea controalelor transportului rutier de mărfuri periculoase.
- Directiva 2024/2811, Listing Act: regulile privind accesul companiilor la piețele de capital.
- Directiva 2024/2994: modificările privind riscurile tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate.
- Directiva 2024/1275: performanța energetică a clădirilor.
- Directivele 2024/1499 și 2024/1500: standardele privind independența, resursele și atribuțiile organismelor pentru egalitate.
- Directiva 2024/2749: procedurile privind conformitatea produselor în situații de urgență ale pieței interne.
Măsura cerută în aceste notificări este transpunerea completă și comunicarea actelor naționale către Comisie. Lista reproduce obligațiile anunțate în iulie; verificarea eventualelor închideri ulterioare necesită accesul integral la registru.
Energia: eficiență, cogenerare și controlul produselor
În iunie, Comisia a emis un aviz motivat în INFR(2025)0358, pentru netranspunerea integrală a Directivei 2023/1791 privind eficiența energetică. România trebuie să completeze cadrul național privind economiile de energie, consumul autorităților publice și celelalte obligații prevăzute de directivă.
Un dosar distinct, INFR(2022)2161, privește evaluarea potențialului pentru cogenerare de înaltă eficiență și termoficare eficientă. Statul trebuie să întocmească și să comunice evaluarea actualizată, nu doar să modifice legislația. Ultima etapă identificată este avizul motivat din iunie.
Mediul: colectarea deșeurilor, accidente industriale și raportări lipsă
În INFR(2024)2136, Comisia a constatat nerespectarea țintelor de reciclare prevăzute de Directiva 2008/98/CE și Directiva 94/62/CE. Avizul motivat din iulie cere remedierea rezultatelor insuficiente privind deșeurile municipale și anumite deșeuri de ambalaje. Măsurile trebuie să producă efecte în colectare și reciclare; simpla schimbare a textelor legale nu rezolvă abaterea.
În martie, România a primit notificări în alte trei dosare:
- INFR(2026)2003 – Directiva Seveso III, 2012/18/UE: corectarea regulilor privind reevaluarea riscurilor și participarea publicului la deciziile referitoare la instalațiile cu substanțe periculoase.
- INFR(2026)2002 – Regulamentul 1143/2014: transmiterea raportului restant privind speciile alogene invazive.
- INFR(2026)2007 – Directiva 2016/1919: corectarea garanțiilor de asistență juridică pentru suspecți, dosar încadrat în domeniul justiției.
Ce trebuie să facă statul pentru închiderea procedurilor
Remediul depinde de abatere: adoptarea și notificarea legislației lipsă, eliminarea prevederilor incompatibile, transmiterea raportărilor sau demonstrarea respectării efective a obligațiilor.
„Fiecare procedură de infrigement are specificul său. De obicei sunt două măsuri care trebuie luate, măsuri chiar foarte logice. În primul rând adoptarea sau schimbarea legislației, acolo unde aceasta lipsește sau nu e completă. Un al doilea caz vizează aplicarea legislației, dacă aceasta deja există”, ne-a explicat un reprezentant al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Pentru necomunicarea transpunerii unei directive poate solicita sancțiuni financiare încă de la prima sesizare. Nerespectarea unei hotărâri poate conduce la o nouă acțiune și la penalități. Sancțiunile sunt stabilite de Curte, nu rezultă automat din deschiderea dosarului.
