Curtea de Conturi a identificat prejudicii de 44,18 milioane de lei și abateri financiar – contabile de aproximativ 3,43 miliarde de lei în activitatea Primăriei Capitalei și a celor șase primării de sector. Salubritatea, lucrările de infrastructură, investițiile în școli, administrarea patrimoniului și plata salariilor se numără printre domeniile în care auditorii au descoperit nereguli. Un caz aparte îl reprezintă Sectorul 5, unde au fost constatate plăți nejustificate de peste 22 de milioane de lei pentru servicii de salubrizare.
Curtea de Conturi a României a identificat 155 de erori și abateri de la legalitate și regularitate în activitatea Primăriei Municipiului București și a celor șase primării de sector, în urma misiunilor de audit desfășurate în 2025 pentru verificarea execuției bugetare aferente anului 2024.
Potrivit raportului privind finanțele publice locale, prejudiciile constatate se ridică la 44,18 milioane de lei, în timp ce veniturile suplimentare care ar fi trebuit încasate de administrațiile locale au fost estimate la 24,47 milioane de lei. Separat, auditorii au identificat abateri financiar – contabile în valoare de aproximativ 3,43 miliarde de lei.
Raportul consemnează concluzii de audit nefavorabile pentru administrațiile verificate, evidențiind probleme sistemice în gestionarea banilor și patrimoniului public. Cele mai mari prejudicii au fost constatate în domeniul protecției mediului, inclusiv la cheltuielile cu salubritatea, și în domeniul transporturilor, unde sunt incluse lucrările de reabilitare și reparare a străzilor și parcărilor. Împreună, aceste două domenii însumează peste 36,5 milioane de lei din prejudiciile identificate.
Sectorul 5, prejudicii de peste 22 de milioane de lei pentru salubrizare
Cea mai mare sumă identificată de auditorii Curții de Conturi într-un singur caz de plată nejustificată este legată de serviciile de salubrizare stradală din Sectorul 5. Primăria Sectorului 5 a acceptat la plată facturi pentru trei categorii de servicii, respectiv măturat manual, măturat mecanizat și întreținerea căilor publice, la prețuri unitare supradimensionate. Prejudiciul estimat de Curtea de Conturi este de 22,37 milioane de lei.
În același domeniu, auditorii au identificat și alte plăți nejustificate. La Sectorul 1 au fost decontate servicii de salubrizare stradală care nu ar fi fost efectuate, ca urmare a supradimensionării suprafețelor incluse în programul de salubrizare. Prejudiciul calculat a fost de 89.000 de lei.
La Sectorul 2 au fost decontate servicii de măturat manual pentru o suprafață mai mare cu 4,70 milioane de metri pătrați decât cea reală, deoarece programul de curățenie nu fusese actualizat potrivit măsurătorilor cadastrale. Prejudiciul a fost estimat la 475.000 de lei.
Tot în Sectorul 5, auditorii au descoperit plăți nejustificate de 947.000 de lei pentru servicii de întreținere a spațiilor verzi și aleilor în cantități mai mari decât cele efectiv prestate. Neregula a vizat suprafețele din nouă unități de învățământ.
În total, la capitolul protecția mediului, Curtea de Conturi a calculat prejudicii de 23,9 milioane de lei, reprezentând 54% din totalul prejudiciilor identificate în administrația Bucureștiului.
Constatările indică o vulnerabilitate majoră a mecanismului prin care primăriile verifică serviciile facturate de prestatorii de salubritate și de întreținere a spațiilor verzi. În mai multe sectoare, suprafețele utilizate pentru calcularea serviciilor nu corespundeau realității din teren sau documentației cadastrale.
Sectorul 4 a plătit investiții care nu erau finalizate
În domeniul transporturilor și al investițiilor publice, raportul scoate în evidență deficiențe privind modul în care au fost contractate, executate și decontate lucrările. Una dintre cele mai importante constatări privește Sectorul 4, care a angajat fonduri publice pentru proiectul „Sistem de supraveghere și monitorizare video a autoturismelor parcate în parcările publice și de reședință”.
Contractul subsecvent a fost încheiat în 2022, însă, după trei ani, obiectivul nu era finalizat și recepționat, deși fuseseră efectuate plăți în valoare de 15,42 milioane de lei.
Curtea de Conturi califică angajarea și utilizarea acestor fonduri drept ineficientă și neeconomicoasă. Banii au fost cheltuiți pentru un obiectiv care nu ajunsese la stadiul de finalizare și recepție nici după trei ani de la încheierea contractului.
Tot în Sectorul 4, auditorii au descoperit o raportare contabilă eronată a unor cheltuieli de capital în valoare de 93,702 milioane de lei. Acestea au fost dublate prin refacturarea către Direcția de Mobilitate Urbană a unor obiective de investiții care îi fuseseră predate, în condițiile în care direcția înregistrase, la rândul ei, aceleași cheltuieli.
O altă problemă privește plata a 7,8 milioane de lei de către Direcția de Mobilitate Urbană pentru lucrări efectuate de Sectorul 4 la un obiectiv care nu era administrat de direcție, ci era utilizat, în baza unui contract de închiriere cu Sectorul 4, de societatea Totul Verde SA pentru activități de salubritate.
În Sectorul 5, auditorii au identificat plăți nejustificate de 696.000 de lei pentru lucrări de asfaltare. În tarifele decontate fuseseră incluse cheltuieli pentru piloți care ar fi trebuit să asigure fluența traficului, însă prestatorul nu efectuase aceste servicii.
Sectorul 3 a decontat și a înregistrat eronat drept cheltuieli curente 10,27 milioane de lei care reprezentau, în realitate, cheltuieli de capital realizate în baza unui contract de asociere cu Sectorul 4 și care trebuiau transmise administratorului de drept, Administrația Străzilor.
În Sectorul 6, auditorii au identificat lucrări de amenajare a unor parcări pentru biciclete, în două locații, executate fără autorizații de construire.
La capitolul transporturi, prejudiciile cuantificate de Curtea de Conturi au fost de 12,616 milioane de lei, iar abaterile financiar-contabile au ajuns la aproape 234 de milioane de lei.
Cursuri online decontate cu cazare, masă și transport
Neregulile descoperite în domeniul învățământului arată că problemele nu se limitează la marile contracte de infrastructură sau salubritate. Auditorii au identificat inclusiv cheltuieli decontate pentru servicii care nu au fost prestate în forma facturată. Un caz relevant este cel al Școlii Gimnaziale „Nicolae Titulescu” din Sectorul 1. Unitatea de învățământ a plătit 154.000 de lei pentru servicii de cazare, masă și transport aferente organizării unor cursuri care, potrivit constatărilor Curții de Conturi, s-au desfășurat online și în altă perioadă sau la alte intervale orare decât cele prezentate în documentele de decontare.
În Sectorul 5, auditorii au identificat o plată nejustificată de 262.000 de lei reprezentând taxa de depozitare a pământului rezultat din lucrările de săpături de la obiectivul de investiții privind reabilitarea și extinderea Școlii Gimnaziale nr. 135. Antreprenorul general și subcontractorul declarat nu au putut prezenta bonurile de cântar care să demonstreze că deșeurile respective au fost transportate și depuse în rampă.
La Sectorul 2, Direcția Generală pentru Administrarea Patrimoniului Imobiliar a achitat nejustificat 762.000 de lei pentru ajustări de preț aplicate asupra profitului aferent lucrărilor de modernizare a unor unități de învățământ. Potrivit auditorilor, ajustările puteau fi aplicate doar asupra costurilor, nu și asupra profitului.
Raportul identifică și probleme importante de evidență contabilă și administrare a patrimoniului școlar. La Sectorul 1 au fost identificate creanțe de 1,095milioane de lei de la 17 unități de învățământ, pentru care nu au fost luate toate măsurile de recuperare, existând riscul prescrierii.
La Sectorul 3, diferențele estimate pentru eșantionul auditat, ca urmare a nereevaluării terenurilor și construcțiilor, au fost de 56,57 milioane de lei.
La Sectorul 4 au fost menținute în contul investițiilor în curs lucrări în valoare de 222,17 milioane de lei, deși acestea fuseseră recepționate. Tot aici, diferențe din reevaluarea a 11 imobile școlare, în valoare de 244,49 milioane de lei, nu fuseseră înregistrate în contabilitate.
În total, în domeniul învățământului, prejudiciile identificate au fost de 1,21 milioane de lei, iar abaterile financiar – contabile au însumat aproximativ 549,9 milioane de lei.
Patrimoniul de sute de milioane de lei
Un capitol important privește modul în care Primăria Capitalei își administrează patrimoniul imobiliar prin Administrația Fondului Imobiliar. Curtea de Conturi a constatat că AFI nu a reflectat corespunzător în evidența contabilă bunurile imobile aflate în proprietatea statului, prin Consiliul General al Municipiului București. Este vorba despre imobilizări corporale în valoare de 405,92 milioane de lei, înregistrate în contul construcțiilor fără a fi reflectate corespunzător în conturile referitoare la fondul bunurilor din domeniul public sau privat.
Mai mult, instituția nu a efectuat inventarierea imobilizărilor corporale din domeniul privat al statului administrate de CGMB prin AFI.
Auditorii au mai descoperit că administrația nu a reevaluat, o dată la trei ani, terenurile și construcțiile aflate în administrare, astfel încât valoarea actualizată a acestora să fie reflectată în bilanț.
O altă problemă privește soldul contului „Debitori diverși”, în valoare de 21,14 milioane de lei, rămas neclarificat după încetarea contractului de delegare a activității către Compania Municipală Imobiliară București SA. Potrivit Curții de Conturi, situația a avut drept consecință dublarea unor debite.
Constatările sunt relevante în condițiile în care AFI administrează un patrimoniu imobiliar important al Capitalei, iar evidența contabilă corectă a bunurilor și creanțelor este esențială pentru protejarea intereselor municipalității.
În aceeași categorie a administrării patrimoniului, Sectorul 3 a menținut în evidența investițiilor în curs lucrări de renovare energetică în valoare de 33,94 milioane de lei, deși acestea fuseseră finalizate și recepționate în 2024.
La Sectorul 4, valoarea investițiilor finalizate, dar menținute eronat în contul activelor în curs de execuție, a fost de 432,49 milioane de lei.
Primăriile au uitat să încaseze dividende de la propriile companii
Un alt aspect important al raportului îl reprezintă veniturile pe care administrațiile locale nu le-au stabilit, înregistrat sau urmărit la încasare de la societățile comerciale la care dețin participații. Curtea de Conturi a identificat 21,58 milioane de lei reprezentând dividende restante, datorate bugetelor locale de societăți în care consiliile locale sunt acționari majoritari.
La Sectorul 3 au fost identificate 8,32 milioane de lei, dividende nete datorate de Internet și Tehnologie S3 SRL, Algorithm Construcții S3, Administrația Domeniului Public București SA și Administrare Active Sector 3 SRL, aferente anilor 2021, 2022 și 2023.
La Sectorul 4, societatea Totul Verde SA datora 9,52 milioane de lei, aferente exercițiilor financiare din 2022 și 2023.
La Sectorul 5, auditorii au constatat că Amenajare Edilitară S5 SA trebuia să vireze 3,73 milioane de lei, în urma rezultatelor financiare pozitive din perioada 2021 – 2023.
Curtea de Conturi consideră că principala cauză a acestor abateri a fost exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor de reprezentare a intereselor consiliilor locale de către persoanele desemnate în adunările generale ale acționarilor.
Cu alte cuvinte, reprezentanții autorităților locale în propriile companii nu au urmărit corespunzător distribuirea și plata dividendelor către bugetele publice.
În timpul auditului, Sectorul 4 a recuperat 4,06 milioane de lei, iar Sectorul 5 a încasat integral cele 3,73 milioane de lei identificate ca restante. Pentru Sectorul 3, raportul nu menționează o recuperare similară în timpul verificărilor.
Neregulile privind dividendele se adaugă celor privind impozitele și taxele locale. Auditorii au descoperit că administrațiile locale nu inventariaseră întreaga masă impozabilă, ceea ce a dus la neîncasarea unor venituri de 1,15 milioane de lei.
Sumele provin din impozite pe clădiri, taxe de afișaj și taxe pentru ocuparea domeniului public. În unele situații, contribuabilii declaraseră drept rezidențiale clădiri nerezidențiale sau nu declaraseră investițiile efectuate asupra imobilelor. De asemenea, societățile comerciale nu declaraseră toate structurile de publicitate utilizate sau suprafețele ocupate temporar din domeniul public.
În total, Curtea de Conturi a stabilit venituri suplimentare de 24,47 milioane de lei care trebuiau să ajungă la bugetele locale.
Majorări salariale nelegale și plăți fără bază legală
Raportul identifică și cheltuieli de personal efectuate fără respectarea prevederilor legale. La Direcția Generală de Evidență a Persoanelor a Municipiului București au fost acordate majorări salariale care nu erau prevăzute de lege și nu fuseseră stabilite prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București.
Valoarea brută a acestor majorări a fost de 445.000 de lei, la care s-a adăugat o contribuție asiguratorie pentru muncă de 10.000 de lei. Prejudiciul total identificat a fost de 455.000 de lei.
În Sectorul 5, auditorii au constatat cheltuieli de personal nelegale de 175.000 de lei, ca urmare a depășirii, în cazul unor angajați din aparatul primarului și din patru entități subordonate, a indemnizației lunare a viceprimarului.
Tot în Sectorul 5 au fost plătite 40.000 de lei pentru indemnizații aferente concediilor de odihnă neefectuate în anii 2021-2022, acordate viceprimarilor la încetarea mandatelor în 2024, deși o asemenea plată contravenea prevederilor legale.
La Sectorul 1 au fost identificate plăți nejustificate de 97.000 de lei pentru ajustări de preț aplicate asupra profitului unor lucrări de consolidare și modernizare a Teatrului de vară „Nicolae Bălcescu” și ale unui ansamblu educațional din Aleea Teișani.
În Sectorul 3, auditorii au identificat un prejudiciu de 4,551 milioane de lei la lucrările de amenajare a birourilor din Hala Laminor. Banii au fost plătiți pentru categorii de lucrări neexecutate și pentru diferențe de preț achitate peste valorile din oferta care a stat la baza contractului. Curtea de Conturi precizează că prejudiciul a fost recuperat de la furnizor în timpul auditului.
Termoenergetica a livrat apă caldă sub parametrii contractuali, fără să reducă facturile
Unul dintre cele mai importante controale de conformitate a vizat Compania Municipală Termoenergetica București SA, societate aflată în portofoliul municipalității.
Auditorii au verificat 45 de situații din toate cele șase sectoare ale Capitalei și au constatat că numai în cinci cazuri temperatura apei calde se încadra în parametrii contractuali, respectiv între 55 și 60 de grade Celsius, cu abaterea admisă de cinci grade.
În celelalte situații, parametrii contractuali nu erau respectați.
Contractele prevedeau posibilitatea reducerii facturii în cazul în care temperatura medie a apei calde era sub 50 de grade Celsius. Cu toate acestea, reducerile nu au fost calculate în cazurile analizate. Explicația prezentată în raport este că asociațiile de proprietari nu solicitaseră activarea clauzei penalizatoare, deși aveau acest drept contractual.
Curtea de Conturi atrage atenția și asupra unei probleme de reglementare: mecanismul de calcul al energiei termice nu era corelat corespunzător cu parametrii tehnici care puteau fi citiți de pe contoarele existente.
Auditorii au constatat și că procedura operațională de stabilire și facturare a energiei termice nu fusese avizată de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetica București-Ilfov și nici aprobată de ANRE.
În plus, în 2024 au fost acordate sporuri de performanță unor categorii de salariați fără indicatori de performanță și fără criterii clare de acordare.
În urma controlului, Curtea de Conturi a formulat o concluzie contrară, apreciind că activitatea verificată nu respecta, sub toate aspectele semnificative, criteriile de audit.
Sectorul 5, abateri de sute de milioane de lei în evidența creditelor bancare
Un control tematic distinct a vizat modul de utilizare și rambursare a împrumuturilor contractate de Sectorul 5. Auditorii au identificat abateri financiar-contabile în valoare totală de 463.569 milioane de lei.
Printre neregulile constatate se numără neînregistrarea garanției de bună execuție pentru proiectul de creștere a eficienței energetice a opt imobile, neexercitarea controlului financiar preventiv asupra unor operațiuni privind datoria publică și înregistrarea eronată a unui împrumut de 100 de milioane de lei contractat de la Raiffeisen Bank, în contul rezultatului reportat, în locul contului destinat împrumuturilor contractate de autoritățile publice locale.
Auditorii au mai constatat neînregistrarea unor credite trase în valoare de 151,162 milioane de lei, echivalentul a 30,39 milioane de euro, precum și înregistrarea analitică eronată a unor credite în valoare de 112,405 milioane de lei.
O altă neregulă a vizat neraportarea corespunzătoare a unei plăți de 99,43 milioane de lei efectuate pentru refinanțarea unui credit anterior, precum și a unei diferențe de 570.000 de lei.
Curtea de Conturi precizează că aceste abateri au fost remediate operativ în timpul misiunii de audit. Prin urmare, cele 463,569 milioane de lei nu reprezintă un prejudiciu produs bugetului local, ci valoarea unor erori de evidență și raportare financiar-contabilă privind datoria publică.
Bucureștiul a încheiat anul cu un deficit de aproape 381 de milioane de lei
Dincolo de neregulile punctuale, raportul Curții de Conturi evidențiază și dezechilibrul financiar al administrației bucureștene.
În 2024, veniturile totale încasate la nivelul Capitalei au fost de 22,459 miliarde de lei, în timp ce plățile au ajuns la 22,840 miliarde de lei. Rezultatul a fost un deficit de 380,857 milioane de lei.
Situația s-a deteriorat față de anul 2023, când deficitul fusese de 307,879 milioane de lei. Creșterea deficitului a fost de 23,7%.
Sectorul 1 a înregistrat cel mai mare deficit dintre cele șapte administrații, respectiv 132,721 milioane de lei. Primăria Capitalei a încheiat anul cu un deficit de 90,258 milioane de lei, Sectorul 4 cu 79,794 milioane de lei, Sectorul 2 cu 53,268 milioane de lei, Sectorul 5 cu 39,9 milioane de lei, iar Sectorul 3 cu 6,737 milioane de lei. Singura administrație care a înregistrat excedent a fost Sectorul 6, cu 21,821 milioane de lei.
O altă problemă este nivelul redus al încasărilor raportat la prevederile bugetare definitive. Veniturile bugetelor locale au reprezentat numai 68,1% din estimările definitive. Mai relevant este faptul că veniturile din impozite și taxe locale, asupra cărora administrațiile au atribuții directe de colectare, au fost realizate în proporție de numai 48,2%.
În același timp, cheltuielile pentru proiectele finanțate din componenta nerambursabilă a PNRR au avut un grad de execuție de numai 10,8% din prevederile definitive.
Practic, administrațiile locale au întâmpinat dificultăți atât în colectarea veniturilor estimate, cât și în implementarea proiectelor pentru care dispuneau de finanțare europeană.
Curtea de Conturi a sesizat aspecte penale la Sectorul 5
Un element important din finalul raportului este menționarea unei sesizări penale în cazul Sectorului 5. Documentul indică faptul că, în baza articolului 33 alineatul (4), a fost formulată o sesizare penală având ca entitate Sectorul 5 al Municipiului București.
În 2025 au fost efectuate 22 de misiuni de follow-up. Auditorii au verificat implementarea a 66 de măsuri dispuse prin decizii și a 120 de recomandări transmise conducerilor instituțiilor. Din cele 66 de măsuri dispuse prin decizii, numai 27 au fost implementate integral, 26 au fost implementate parțial, șapte nu au fost implementate, iar șase au rămas fără obiect.
Din cele 120 de recomandări, numai 40 au fost implementate integral, 35 au fost implementate parțial, 42 nu au fost implementate, iar trei au rămas fără obiect.
În total, doar 67 din cele 186 de măsuri și recomandări au fost implementate integral, reprezentând aproximativ 36%. Alte 61 au fost implementate parțial, iar 49 nu au fost implementate deloc.
Documentul analizat este Raportul privind finanțele publice locale pe anul 2024, la nivelul Municipiului București. Acesta prezintă rezultatele misiunilor de audit desfășurate în 2025 și nu reprezintă un audit al execuției bugetare pe anul 2026.
