Europarlamentarul Siegfried Mureșan avertizează că România va plăti în acest an peste 60 de miliarde de lei numai pentru dobânzile aferente datoriei publice, sumă care, spune el, este aproape dublă față de nivelul de acum doi ani.
Într-o postare publicată joi pe Facebook, Mureșan afirmă că deficitul bugetar a devenit pentru România „o povară mai mare decât oricând în ultimii 35 de ani” și leagă creșterea costurilor cu dobânzile de deficitele bugetare ridicate din ultimii ani, în special de cel înregistrat în 2024.
„România va plăti anul acesta peste 60 de miliarde de lei ca dobânzi la împrumuturile contractate pentru a acoperi deficitele record din ultimii ani, în special din 2024”, a scris Mureșan.
60,8 miliarde de lei, prevăzute în buget
Cifra invocată de europarlamentar este apropiată de cea inclusă în bugetul României pentru 2026. Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la 60,8 miliarde de lei, față de 50,5 miliarde de lei în 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 10,3 miliarde de lei într-un singur an.
Suma reprezintă aproximativ 3% din PIB și este explicată în documentele bugetare prin costurile finanțării deficitului acumulat în anii anteriori și prin menținerea unor dobânzi ridicate pe piețele financiare. Mureșan compară această sumă cu ceea ce statul ar putea finanța din acești bani. „Cu acești bani am fi putut construi 1.000 de kilometri de autostradă, sute de școli sau zeci de spitale”, susține europarlamentarul.
Deficitul din 2024, punctul critic
România a înregistrat în 2024 un deficit bugetar de 9,3% din PIB, potrivit datelor Comisiei Europene, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană. Deficitul a coborât la 7,9% din PIB în 2025, iar pentru 2026 Comisia Europeană estimează o reducere la 6,2% din PIB.
În același timp, datoria publică a crescut rapid. Potrivit datelor oficiale, datoria guvernamentală brută calculată conform metodologiei europene a ajuns la 59,3% din PIB la sfârșitul lui 2025, față de 54,8% la sfârșitul lui 2024.
Comisia Europeană estimează că datoria va depăși pragul de 60% din PIB în 2026 și va ajunge la aproximativ 63,3-63,4% din PIB în 2027, evoluție determinată în principal de deficitele primare ridicate și de creșterea plăților cu dobânzile.
România va avea în continuare costuri mari cu datoria
Problema semnalată de Mureșan nu se limitează la anul 2026. Comisia Europeană estimează că plățile cu dobânzile vor reprezenta aproximativ 3% din PIB atât în 2026, cât și în 2027.
OECD a atras, de asemenea, atenția asupra creșterii rapide a datoriei României și a costurilor de finanțare. Potrivit organizației, plățile cu dobânzile aproape s-au dublat între 2020 și 2024, pe fondul creșterii datoriei și al înăspririi condițiilor de finanțare.
Datoria, să crească mai lent decât economia
În postarea sa, europarlamentarul susține că reducerea deficitului este necesară pentru ca statul să poată avea în viitor mai mulți bani pentru educație, sănătate și investiții. „Pentru a avea în viitor suficienți bani pentru școli, spitale și investiții durabile, este clar că trebuie să reducem deficitul”, afirmă Mureșan.
El susține că obiectivul PNL este ca economia să crească într-un ritm mai rapid decât datoria publică. „Atât timp cât datoria crește mai rapid decât economia, nu vom avea bani pentru a dezvolta țara pentru oameni”, a mai scris europarlamentarul.
Afirmațiile vin într-un moment în care România continuă procesul de consolidare fiscală. Comisia Europeană estimează o scădere treptată a deficitului, însă consideră că situația fiscală rămâne vulnerabilă. În același timp, datoria publică este proiectată să continue să crească în următorii ani.
