Călin Georgescu a fost ridicat luni dimineață, în jurul orei 6:00, de procurorii DIICOT, într-un dosar de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost oprit în trafic, după care anchetatorii au mers împreună cu acesta la locuința sa din Mogoșoaia, unde au efectuat percheziții.
Călin Georgescu a fost ridicat din trafic astăzi dimineață, 21 septembrie, în Otopeni, în timp ce se îndrepta spre sala de sport și bazinul de înot. Ulterior, fostul candidat la Președinție a fost dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde a asistat la percheziții.
Anchetatorii l-au ridicat și pe omul de afaceri Ionel Rusen, considerat un apropiat al lui Georgescu, conform surselor NewsCenter.ro.
Dosarul privește o presupusă înșelăciune de peste 1,1 milioane de euro. Potrivit informațiilor apărute în presă, alături de Călin Georgescu ar fi vizați omul de afaceri Ionel Rusen și un cetățean italian. Comunicatul oficial al DIICOT nu prezintă numele persoanelor cercetate, ci numai vârstele și cetățenia acestora.
„Astăzi, 21 septembrie 2026, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din Inspectoratul General al Poliției Române, au pus în aplicare 5 mandate de percheziție domiciliară, pe raza municipiului București și a localităților Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea”, a transmis DIICOT.
Perchezițiile au fost efectuate într-o cauză privind infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Gruparea ar fi fost constituită în septembrie 2021
Anchetatorii susțin că presupusul grup infracțional ar fi fost constituit în septembrie 2021 de trei persoane: doi cetățeni români, în vârstă de 64 și, respectiv, 47 de ani, și un cetățean italian în vârstă de 56 de ani.
Călin Georgescu are 64 de ani și ar fi persoana pe care procurorii o indică, fără să o nominalizeze în comunicat, drept lider al grupului.
„Din actele de urmărire penală a reieșit faptul că, în cursul lunii septembrie 2021, 3 făptuitori, doi cetățeni români (cu vârstele de 64 și 47 de ani) și un cetățean italian (în vârstă de 56 de ani), au constituit un grup infracțional organizat care a acționat în mod coordonat sub autoritatea liderului (cetățean român, în vârstă de 64 de ani), în special pe teritoriul României, dar și al Marii Britanii, în scopul obținerii de foloase patrimoniale injuste”, se arată în comunicatul DIICOT.
Potrivit procurorilor, liderul grupării le-ar fi atribuit celorlalți doi membri roluri precise. Aceștia ar fi fost prezentați în fața victimelor drept oameni de afaceri prosperi și administratori ai unor societăți străine care dispuneau de sume importante și puteau finanța dezvoltarea unor afaceri din România.
Banii urmau să fie acordați, în aparență, sub forma unor credite, însă beneficiarii trebuiau să depună în prealabil garanții bănești.
„Liderul le-a atribuit celorlalți doi membri rolurile clare în cadrul mecanismului infracțional pus la cale, prezentându-i drept prosperi oameni de afaceri, administratori ai unor societăți străine care ar fi dispus de sume mari de bani pe care să le împrumute persoanelor vătămate ce intenționau să își dezvolte afacerile din România, sub condiția depunerii unor garanții bănești”, precizează procurorii.
Promisiunea unui credit de șase milioane de euro
Mecanismul investigat de DIICOT ar fi urmărit convingerea unor oameni de afaceri români că pot obține împrumuturi de la instituții financiare din străinătate. Scopul real ar fi fost, potrivit anchetatorilor, însușirea sumelor depuse de victime drept garanții pentru creditele promise.
„Făptuitorii au acționat prin inducerea și menținerea în eroare a unor oameni de afaceri români cu privire la posibilitatea accesării unor finanțări de la instituții financiare bancare din străinătate, membrii grupării de criminalitate organizată având ca obiectiv obținerea garanțiilor bănești depuse de persoanele vătămate pentru accesarea creditelor respective”, arată DIICOT.
În dosarul prezentat luni de procurori este descris cazul unui om de afaceri căruia i s-ar fi promis o finanțare de șase milioane de euro.
Începând din septembrie 2021, membrii presupusei grupări ar fi participat la mai multe întâlniri organizate în București, în județul Argeș și, ulterior, în Marea Britanie. În cadrul acestora, victima ar fi fost convinsă că poate semna un contract de creditare cu o instituție bancară străină, cu condiția depunerii unei garanții.
„Membrii grupului infracțional organizat au indus în eroare o persoană vătămată că ar putea obține o finanțare de 6.000.000 euro prin încheierea unui contract de creditare cu o instituție bancară, sub condiția depunerii unei garanții”, susțin procurorii.
Persoana vătămată ar fi transferat astfel peste un milion de euro.
Încă 100.000 de euro pentru un credit de 15 milioane
După primul transfer, membrii grupării ar fi revenit cu promisiunea că valoarea finanțării poate fi majorată de la șase milioane la 15 milioane de euro. Pentru obținerea noului credit, victima trebuia însă să depună o garanție suplimentară.
„Ulterior, sub pretextul că se poate majora creditarea la suma de 15.000.000 euro, cu condiția depunerii unei garanții suplimentare, aceștia au determinat victima să transfere o nouă sumă, de 100.000 euro”, se mai arată în comunicat.
Finanțările promise nu ar fi fost acordate, iar prejudiciul total calculat până în acest moment de anchetatori depășește 1,1 milioane de euro.
Potrivit relatărilor din presă, dosarul ar avea la bază plângerea omului de afaceri Răzvan Leu, care a reclamat că a pierdut aproximativ 1,1 milioane de euro după ce i s-ar fi promis accesul la o linie de finanțare externă.
Audieri la sediul DIICOT
Persoanele vizate de percheziții au fost duse la sediul DIICOT – Structura Centrală pentru audieri. Operațiunea a fost realizată împreună cu Direcția de Investigații Criminale din IGPR și cu sprijinul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.
Comunicatul nu precizează ce calitate procesuală are Călin Georgescu și nici dacă procurorii au dispus până acum vreo măsură preventivă. DIICOT folosește termenul de „făptuitori”, iar acuzațiile prezentate se află în etapa urmăririi penale.
„Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție”, a transmis instituția.
Comunicatul oficial poate fi consultat pe site-ul DIICOT
Cine este Răzvan Leu și cine sunt presupuşii parteneri ai lui Călin Georgescu
Dosarul DIICOT are la bază plângerea depusă în februarie 2024 de Răzvan Liviu Leu, om de afaceri din Buzău. Potrivit informațiilor publicate de Gândul, acesta l-ar fi cunoscut pe Călin Georgescu în vara anului 2021, la o mănăstire din Câmpulung Muscel, prin intermediul lui Ion Negoescu, fost cadru al Ministerului Afacerilor Interne.
Georgescu i-ar fi propus implicarea într-o afacere cu metale prețioase și i l-ar fi recomandat pe omul de afaceri constănțean Ionel Rusen, care urma să faciliteze obținerea unei finanțări externe. Leu ar fi trebuit să primească o linie de credit de șase milioane de euro, pentru care a transferat, drept garanție, peste un milion de euro. Ulterior, i s-ar fi cerut încă 100.000 de euro, sub promisiunea majorării finanțării la 15 milioane de euro. Creditul nu ar mai fi fost acordat, iar banii nu ar fi fost recuperați.
Al treilea presupus membru al grupării este italianul Massimiliano Arena, prezentat drept reprezentant al Wealth Bank Transfer LTD, entitatea care ar fi trebuit să acorde finanțarea. Presa italiană l-a asociat pe Arena cu afaceri financiare cercetate în Italia și Spania și cu grupul Bandenia. În România, acesta a figurat în societăți din domeniul consultanței și al intermedierilor.
Plângerea lui Leu îi menționa pe Călin Georgescu, Ionel Rusen, Massimiliano Arena și pe Ion Negoescu. Comunicatul DIICOT descrie însă un presupus grup format din trei persoane: Georgescu, indicat fără nominalizare drept lider, Rusen și cetățeanul italian. Toți beneficiază de prezumția de nevinovăție.
