Cristina Trăilă, unul dintre oamenii importanți din aparatul Guvernului condus de Ilie Bolojan, a ajuns suspect într-un dosar instrumentat de DNA Iași. Procurorii anticorupție au anunțat oficial, pe 25 august, continuarea urmăririi penale față de secretarul general adjunct al Guvernului pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.
Secretarul general adjunct al guvernului, Cristina Trăilă, a fost audiat la DNA Iași în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos, iar împotriva sa nu a fost dispusă nicio măsură preventivă. O zi mai târziu, pe 26 august, ea și-a anunțat demisia din funcția de secretar general adjunct al Guvernului, susținând că este nevinovată și că scandalul este folosit inclusiv împotriva imaginii lui Ilie Bolojan, a Guvernului și a PNL.
Cazul este relevant și prin prisma relației politice și instituționale dintre Cristina Trăilă și Ilie Bolojan. Liberala a ajuns în conducerea Secretariatului General al Guvernului înainte ca Bolojan să devină premier, însă acesta a decis să o păstreze într-o funcție-cheie după instalarea sa la Palatul Victoria.
Dosarul Fănel Bogos a fost deschis în perioada în care Cristina Chiriac conducea DNA Iași, structură care instrumentează ancheta. Chiriac a părăsit ulterior DNA, fiind numită în 2026 procuror general al României de președintele Nicușor Dan, în pofida avizului negativ al CSM.
De la rang de ministru la omul păstrat de Bolojan în Secretariatul General al Guvernului
Cristina Trăilă a intrat în conducerea Secretariatului General al Guvernului în aprilie 2025, când premierul Marcel Ciolacu a numit-o secretar general, cu rang de ministru. După instalarea noului Executiv, Ilie Bolojan a păstrat-o în conducerea Guvernului și a numit-o, prin decizia din 27 iunie 2025, secretar general adjunct, cu rang de secretar de stat.
Trăilă a apărat în intervențiile sale pozițiile lui Ilie Bolojan și ale Guvernului. În iunie 2026, de exemplu, într-o intervenție la Digi24, ea a susținut poziția lui Bolojan în disputa politică privind formarea unui guvern și negocierile cu PSD.
Rolul său în aparatul guvernamental nu era unul pur formal. În iulie 2026, Cristina Trăilă a reprezentat Guvernul României la Curtea Constituțională într-un litigiu dintre Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție, un indiciu al încrederii instituționale de care beneficia în interiorul Guvernului.
Dosarul DNA ajunge chiar în apropierea premierului
Problema pentru Guvernul Bolojan este că dosarul în care Trăilă a devenit suspect nu privește activități desfășurate înaintea mandatului actual, ci fapte pe care DNA susține că aceasta le-ar fi comis în noiembrie 2025, chiar din poziția de secretar general adjunct al Guvernului.
Potrivit DNA, în perioada 3-4 noiembrie 2025, Cristina Trăilă „ar fi sprijinit demersurile” lui Mihai Barbu, fost lider PNL Vaslui, pentru exercitarea influenței asupra președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Obiectivul ar fi fost înlocuirea directorului DSVSA Vaslui cu o persoană agreată de omul de afaceri Fănel Bogos.
Miza financiară era importantă
Conform DNA, scopul demersurilor ar fi fost obținerea unor avantaje pentru Bogos și societatea acestuia, printre care aprobarea unui dosar de despăgubire de aproximativ 3 milioane de euro, precum și diminuarea sau încetarea controalelor sanitar-veterinare la fermele companiei.
Legătura dosarului cu zona premierului este însă și mai directă. Fănel Bogos ajunsese chiar în biroul lui Ilie Bolojan, împreună cu Mihai Barbu. Premierul a confirmat public întrevederea și a explicat că discuția a durat aproximativ un sfert de oră și că omul de afaceri i-a prezentat problemele pe care le avea cu instituțiile statului.
Bolojan a susținut că fusese informat inițial că întâlnirea urma să privească probleme politice, dar că Bogos a adus în discuție și alte chestiuni.
Prin urmare, dosarul DNA intersectează două niveluri ale aparatului politic liberal: pe de o parte, Mihai Barbu, fost lider PNL Vaslui, acuzat că și-ar fi folosit influența politică; pe de altă parte, Cristina Trăilă, omul din conducerea Secretariatului General al Guvernului, despre care procurorii susțin că ar fi sprijinit demersurile acestuia.
Iar omul de afaceri în beneficiul căruia ar fi fost făcute intervențiile ajunsese inclusiv la premier.
Bolojan a așteptat explicațiile Cristinei Trăilă
După anunțul DNA, Ilie Bolojan nu a decis imediat îndepărtarea Cristinei Trăilă. Premierul a anunțat că dorește să discute cu aceasta înainte de a lua o decizie.
Cei doi au discutat în dimineața zilei de 26 august. La scurt timp, Cristina Trăilă și-a anunțat demisia.
Fosta deputată PNL a respins acuzațiile și a susținut că este „total nevinovată”. În explicația publică a demisiei, Trăilă a făcut explicit legătura cu premierul, afirmând că scandalul este speculat în detrimentul imaginii lui Ilie Bolojan, a Guvernului și a PNL.
Dosarul Fănel Bogos, pe scurt
Dosarul pornește de la problemele pe care firmele omului de afaceri Fănel Bogos le-au avut cu autoritățile sanitar-veterinare din Vaslui. Într-o fermă administrată de acesta fusese confirmat un focar de salmoneloză, fiind afectate aproximativ 230.000 de păsări. Bogos a solicitat despăgubiri, susținând că societatea nu era responsabilă pentru incident, însă DSVSA Vaslui a respins dosarul și a aplicat sancțiuni.
Potrivit procurorilor, omul de afaceri ar fi apelat apoi la persoane cu influență politică și administrativă pentru a obține schimbarea directorului DSVSA Vaslui, Mihai Ponea, și numirea unei persoane agreate. Printre cei cercetați se află Mihai Barbu, fost lider PNL Vaslui, despre care DNA susține că și-ar fi exercitat influența politică pentru intermedierea unor întâlniri și pentru intervenții la nivelul ANSVSA.
Fănel Bogos a fost arestat preventiv în noiembrie 2025 pentru acuzații care includ cumpărare de influență și instigare la șantaj, iar ulterior, din martie 2026, a fost plasat sub control judiciar.
În această anchetă a apărut acum și Cristina Trăilă. DNA susține că, în 3-4 noiembrie 2025, aceasta l-ar fi sprijinit pe Mihai Barbu în demersurile de exercitare a influenței asupra conducerii ANSVSA pentru schimbarea șefului DSVSA Vaslui. Miza finală ar fi fost, între altele, aprobarea despăgubirilor de aproximativ 3 milioane de euro solicitate de Bogos și reducerea presiunii controalelor asupra fermelor sale.
