Rețeaua de traficanți din București care livra droguri cu Bolt, Uber și taxi

Șaptesprezece membri ai unei rețele de trafic de substanțe psihoactive din Sectorul 3 au fost condamnați de Tribunalul București. Liderul Cujbă Alexandru-Cosmin coordona aprovizionarea din străinătate și distribuia substanțele vânzătorilor, care le livrau clienților deplasându-se cu Bolt, Uber și taxi pentru a îngreuna supravegherea poliției.

Tribunalul București a condamnat 17 membri ai unei rețele de trafic de substanțe psihoactive din Sectorul 3, cu pedepse între 1 an și 10 luni și 8 ani și 4 luni. Liderul Cujbă Alexandru-Cosmin a primit 7 ani și 2 luni. Ancheta DIICOT vizează fapte comise în 2022-2024, iar cauza a fost trimisă în judecată în august 2024. Sentința în Dosarul nr. 27411/3/2024 nu este definitivă și a fost atacată la Curtea de Apel București.

Toți inculpații condamnați la detenție se află sub control judiciar. Instanța a dispus confiscarea specială a substanțelor rămase după analize, a sumelor provenite din vânzări – totalizând câteva mii de lei – și a materialelor de ambalare (cântare, pungi zip-lock, agende cu evidențe).

Rețeaua traficanților prin ride-sharing: un lider, opt vânzători și substanțe aduse din afara țării

La începutul anului 2023, Cujbă Alexandru-Cosmin, zis „Cujbă” sau „Cujbatu”, a inițiat și a constituit un grup infracțional organizat al cărui scop a fost efectuarea de operațiuni ilegale cu substanțe psihoactive. Alături de el în nucleul fondator s-au aflat Raicu Alexandru-Eugen, zis „Bro”, și Ionescu Denis-Ionuț, zis „Dănuț”.

Cujbă Alexandru-Cosmin exercita rolul de lider: se ocupa de procurarea substanțelor psihoactive din afara României – prin colete expediate pe rute internaționale -, le portiona, le distribuia vânzătorilor din rețea și coordona activitatea de ansamblu. Substanțele traficate includeau alpha-PiHP, o catinonă sintetică cu efecte stimulante, MDMA și, în cazul unui inculpat separat, heroină.

Raicu Alexandru-Eugen, zis „Bro”, opera ca vânzător și punea la dispoziția grupului locuința sa ca punct de operare, de unde se efectuau vânzările stradal sau din ușă în ușă. Același rol de vânzător îl aveau Ionescu Denis-Ionuț, Fînaru Ionuț – zis „Nuță” -, Voinel Bogdan-Constantin – zis „Pif” – și Dîrsteanu Georgian-Cristinel.

Traseul drogurilor

Voinel Bogdan-Constantin primea periodic cantități de substanțe direct de la Cujbă, le comercializa și transmitea ulterior banii. Atunci când Cujbă rămânea fără stoc, „Pif” îl ajuta să se aprovizioneze. Mihăilescu Marius, zis „Botos”, coordona la rândul său un sub-grup din care făceau parte soția sa de facto Laura-Alexandra Budan – zisă „Alexandra lui Botos” – și Victor-George Medeleanu, zis „Boss”.

Un cuplu central al rețelei era format din Iamandi Denisa-Mihaela, zisă „Denisa”, și Iamandi Marian-Kalimache, zis „Bobi” – soț și soție -, care au constituit și ei, împreună cu Medeleanu Victor-George, un nucleu infracțional propriu, activând în aceleași zone din Sectorul 3.

Glonț Adriana, zisă „Sisi”, nu se limita la vânzare – mai punea la dispoziție locuința sa pentru depozitarea și porționarea substanțelor. Brailovscki Mihaela-Livia, concubina lui Cujbă la data faptelor și actuala sa soție, căsătorită acum sub numele Cujbă Mihaela-Livia, vindea substanțe clienților întâlniți stradal la indicațiile liderului și procura substanțe de la persoane din afara grupului.

Cel mai grav caz individual este cel al lui Grigore Constantin-Andrei, zis „Calu” sau „Haiosul”, care opera ca vânzător independent dar conectat la rețea încă din 2022. Spre deosebire de restul inculpaților, Grigore vindea nu doar substanțe psihoactive, ci și droguri de mare risc – MDMA și heroină – și a fost condamnat pentru trafic de droguri de risc și de mare risc, acte comise în 2022 și 2024. A fost prins inclusiv conducând un autoturism BMW cu permisul suspendat în timp ce purta substanțe asupra sa.

Ce substanțe traficau

Din hotărârea Tribunalului București și din dispozitivul de confiscare din dosar, se pot reconstitui tipologia substanțelor, cantitățile identificate și modul concret de comercializare.

Rețeaua opera cu două categorii distincte de produse.

Prima și principala era alpha-PiHP – o catinonă sintetică stimulantă, înscrisă pe lista substanțelor susceptibile de efecte psihoactive din Legea nr. 194/2011. Catinoanele sintetice sunt derivate de amfetamină, produc euforie și stimulare intensă și sunt consumate prizat sau inhalat. A doua categorie era cea a drogurilor propriu-zise – MDMA (ecstasy, tablete) și heroină, ambele de mare risc, în special în cazul lui Grigore Constantin-Andrei, care opera cu toate cele trei tipuri simultan.

Cantitățile identificate

Cel mai mare lot documentat este coletul internațional interceptat de DIICOT – circa 1,13 kilograme de substanțe psihoactive, care a făcut obiectul unei livrări supravegheate în care substanțele au fost substituite de anchetatori. La percheziții au mai fost găsite: 12,45 grame de cofeină amestecată cu alpha-PiHP la Grigore Constantin-Andrei, plus un cântar de precizie și nouă pungi cu câte 100 de pliculețe zip-lock goale pentru porționare.

Chicoș Bogdan-Aurelian deținea două cântare electronice și șapte seturi de câte 100 de pliculețe zip-lock, plus o agendă cu evidențe olografe ale tranzacțiilor.

Grigore a mai vândut colaboratorului DIICOT 0,39 grame și 1,29 grame de droguri de risc pe 28 februarie 2024 și deținea 15 comprimate MDMA la percheziția din 22 mai 2024. Ionescu Denis-Ionuț a fost depistat cu un comprimat MDMA în septembrie 2023. Sumele confiscate ca produs al infracțiunii au fost mici – 300 de lei per tranzacție în mod uzual, totalizând câteva mii de lei din vânzările dovedite individual.

Cum se vindeau concret

Modelul de vânzare era de tip street-level, nu prin platforme online. Cujbă portiona substanțele în pliculețe zip-lock la apartamentele din rețea și le distribuia vânzătorilor zilnic sau la câteva zile. Vânzătorii se deplasau pe jos sau cu mașina la punctele de întâlnire cu clienții – parcuri, intersecții, fața unor blocuri din Sectorul 3. Prețul standard era 300 de lei per pliculeț, valoare confirmată de interceptări și de sumele confiscate.

Cruciale erau autoturismele Bolt și alte aplicații de ride-share, precum Uber, dar și taxiurile – dar nu pentru livrare la clienți, ci pentru transportul substanțelor de la locul de depozitare la vânzători sau de la vânzători la punctele de întâlnire. Alegerea intenționată a ride-share-ului era o măsură de contrasurveghere: vehiculele aparțineau unor terți, nu membrilor grupului, ceea ce îngreuna filajul și nu lăsa urme directe de proprietate. Convorbiri interceptate confirmă că înainte de unele tranzacții se stabileau telefonic locația exactă și ora, uneori cu minute înainte de întâlnire.

Un canal suplimentar de aprovizionare era coletăria internațională – substanțele intrau în România prin pachete expediate din afara țării, cu expeditori și destinatari fictiviți, ridicate ulterior de membri ai grupului de la puncte de livrare sau prin livrare la adresă.

Limbajul traficanților

Modalitatea de lucru a grupului era adaptată pentru a îngreuna supravegherea. Membrii foloseau în mod deliberat autoturisme în regim ride-share – aplicațiile Bolt și altele similare, precum Uber – și taxiuri pentru a transporta substanțele și a se deplasa la întâlnirile cu clienții.

Convorbiri telefonice interceptate de DIICOT au relevat un limbaj codificat: substanțele psihoactive erau discutate în termeni aparent neutri, iar îngrijorarea față de activitățile organelor de urmărire penală era exprimată pe față în convorbiri.

Într-una dintre interceptări, Raicu Alexandru-Eugen își exprima îngrijorarea după o acțiune a DIICOT: „poate se duce vreun fraier undeva”. Alte interceptări surprind negocieri privind împărțirea cantităților de substanțe, cu precauția de a nu lăsa cantitățile „amestecate” în avans.

Ancheta a folosit tehnici de supraveghere operativă, colaboratori cu identitate protejată – care au efectuat cumpărări controlate de substanțe -, percheziții domiciliare și informatice, interceptări de comunicații și livrări supravegheate. Una dintre livrarisupravegheate, vizând un colet cu AWB identificat de DIICOT, a condus la substituirea a circa 1,13 kilograme de substanțe psihoactive din pachet, ceea ce a declanșat o reacție în lanț: grupul a identificat pierderea și a încercat să recupereze prejudiciul financiar prin intensificarea vânzărilor.

Percheziția principală a avut loc pe 28 februarie 2024, când au fost reținuți și arestați mai mulți membri ai rețelei simultan. Cu acea ocazie, la domiciliile perchezitationate au fost descoperite substanțe psihoactive, cântare de precizie, pungi tip zip-lock, agende cu evidențe olografe ale tranzacțiilor și telefoane mobile care au constituit probe cheie în dosar. Unul dintre inculpați, Voinel Bogdan-Constantin – „Pif” -, aflat în arest la domiciliu, a evadat de trei ori, la datele de 16 martie, 11 aprilie și 22 aprilie 2024, evadarea din 11 aprilie culminând cu o condamnare separată pentru această infracțiune.

Doar o parte dintre traficanți și-au recunoscut faptele

Pozițiile procesuale ale inculpaților în fața instanței au variat semnificativ. Unii au ales procedura simplificată – recunoașterea faptelor în integralitate, beneficiind de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă. Alții au recunoscut parțial, iar doi dintre principalii acuzați – Iamandi Marian-Kalimache și Medeleanu Victor-George – nu au recunoscut niciuna dintre acuzații.

Inculpații care nu au recunoscut faptele au solicitat administrarea de probe, inclusiv audierea mai multor martori. Instanța a încuviințat aceste probe, constatând însă că două dintre martore nu au putut fi identificate la adresele cunoscute. Un element procesual invocat de mai mulți inculpați a fost formularea de denunțuri la DIICOT – în speranța recunoașterii circumstanțelor atenuante -, însă prin adresa din 12 februarie 2026, DIICOT a comunicat că denunțurile respective nu au condus la rezultate concrete, nemaiputând fi valorificate ca circumstanțe atenuante în dosarul de față.

Față de mai mulți inculpați, instanța a dispus și schimbarea încadrării juridice în cursul judecății – în principal prin reținerea formei continuate acolo unde procurorul reținuse infracțiuni distincte pentru fiecare act material, sau prin reținerea stării de recidivă față de cei cu antecedente penale relevante.

Condamnările – tabel final

Cujbă Alexandru-Cosmin – liderul grupului: 7 ani și 2 luni închisoare în regim de detenție (trafic droguri de mare risc + grup infracțional + operațiuni psihoactive + conducere sub influența substanțelor). Arest preventiv dedus din pedeapsă din 28.02.2024.

Grigore Constantin-Andrei (zis „Calu” / „Haiosul”) – 8 ani și 4 luni închisoare în regim de detenție (trafic droguri de risc și de mare risc + operațiuni psihoactive + deținere droguri + conducere fără permis). Cea mai gravă condamnare din dosar.

Iamandi Marian-Kalimache (zis „Bobi”) – 5 ani, 11 luni și 10 zile închisoare în regim de detenție (recidivă postcondamnatorie, adăugat la condamnare anterioară de 2 ani, 3 luni și 10 zile din 2024).

Voinel Bogdan-Constantin (zis „Pif”) – 5 ani și 5 luni închisoare în regim de detenție (operațiuni psihoactive + grup infracțional + evadare + deținere droguri, la care se adaugă o condamnare anterioară din 2021 revocată din suspendare).

Iamandi Denisa-Mihaela (zisă „Denisa”) – 4 ani și 1 lună închisoare în regim de detenție (operațiuni psihoactive + grup infracțional, cumulat cu condamnare anterioară din 2024).

Medeleanu Victor-George (zis „Boss”) – 4 ani închisoare în regim de detenție (operațiuni psihoactive + grup infracțional, cumulat cu condamnare anterioară din 2022 revocată din suspendare).

Mihăilescu Marius (zis „Botos”) – 2 ani, 8 luni și 56 de zile închisoare în regim de detenție (operațiuni psihoactive + revocat liberare condiționată dintr-o condamnare anterioară din 2020).

Raicu Alexandru-Eugen (zis „Bro”) – 3 ani și 7 luni închisoare în regim de detenție (operațiuni psihoactive + grup infracțional + deținere droguri, cu anularea suspendării din 2024).

Chicoș Bogdan-Aurelian (zis „Amic”) – 3 ani închisoare în regim de detenție (operațiuni psihoactive; achitat pentru constituire grup infracțional organizat).

Ionescu Denis-Ionuț (zis „Dănuț”) – 3 ani închisoare în regim de detenție (operațiuni psihoactive + grup infracțional + deținere droguri de mare risc).

Nișulescu Ion-Daniel (zis „Dan” / „Nea Dan”) – 2 ani și 7 luni închisoare, suspendată sub supraveghere, termen de supraveghere 4 ani, 80 de zile muncă în folosul comunității; achitat pentru constituire grup infracțional.

Dîrsteanu Georgian-Cristinel – 2 ani și 6 luni închisoare, suspendată sub supraveghere, termen de supraveghere 3 ani, 80 de zile muncă în folosul comunității.

Cujbă (fostă Brailovscki) Mihaela-Livia – 2 ani și 6 luni închisoare, suspendată sub supraveghere, termen de supraveghere 3 ani, 80 de zile muncă în folosul comunității.

Fînaru Ionuț (zis „Nuță”) – 2 ani și 4 luni închisoare, suspendată sub supraveghere, termen de supraveghere 4 ani, 80 de zile muncă în folosul comunității.

Roșu Nicu-Aurel (zis „Aurel”) – 2 ani închisoare, suspendată sub supraveghere, termen de supraveghere 3 ani, 80 de zile muncă în folosul comunității; achitat pentru constituire grup infracțional.

Budan Laura-Alexandra (zisă „Alexandra lui Botos”) – 2 ani închisoare, suspendată sub supraveghere, termen de supraveghere 3 ani, 80 de zile muncă în folosul comunității; achitată pentru constituire grup infracțional.

Glonț Adriana (zisă „Sisi”) – 1 an și 10 luni închisoare, suspendată sub supraveghere, termen de supraveghere 3 ani, 80 de zile muncă în folosul comunității.

Lasă un răspuns