Treizeci și trei de întreprinderi publice centrale, aflate în subordinea a zece ministere și instituții, riscă să rămână fără consilii de administrație funcționale, arată o notă de informare semnată de secretarul general al Guvernului, Dan Reșitnec, și de președinta Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), Anișoara Ulceluşe. Documentul a fost întocmit pe fondul expirării termenelor legale de prelungire a mandatelor provizorii ale administratorilor și directorilor din companiile de stat, la începutul lunii iunie.
Ordonanța de urgență nr. 69/2025 a prelungit mandatele provizorii ale administratorilor din întreprinderile publice până la 31 martie 2026, iar pe cele ale directorilor până la 31 mai 2026, pentru companiile aflate în proceduri de selecție nefinalizate. Problema este că, la data centralizării datelor — 28 mai 2026 — un număr semnificativ dintre aceste proceduri erau încă în desfășurare, unele fără niciun termen estimat de finalizare.
Odată depășite aceste termene, norma specială care permitea funcționarea pe bază de mandate provizorii își încetează aplicabilitatea. Practic, companiile care nu au reușit să numească o majoritate de administratori definitivi riscă să rămână cu consilii de administrație incapabile să ia decizii legale.
Radiografia riscului: 65 de proceduri încă deschise
La nivel central sunt în derulare 65 de proceduri de selecție pentru membrii consiliilor de administrație, rămase nefinalizate după 31 martie 2026. Niciuna dintre ele nu avea, la data raportului, un termen de finalizare stabilit înainte de 31 mai 2026.
Din cele 147 de întreprinderi publice centrale monitorizate de AMEPIP, autoritățile au identificat 33 care se încadrează în categoria de „risc ridicat de guvernanță” — companii unde procedura de selecție a fost declanșată, dar administratorii definitivi numiți nu reprezintă majoritatea în consiliu.
Situația, pe niveluri de urgență:
- 20 de întreprinderi se aflau deja, la 29 mai 2026, cu consiliul afectat — fie prin mandate expirate, fie prin posturi vacante („risc imediat”);
- 3 întreprinderi au mandate care expiră în iulie–august 2026 („risc potențial”);
- 9 întreprinderi au mandate care expiră după august 2026;
- pentru o companie datele sunt încă în curs de corelare între AMEPIP și Registrul Comerțului.
În total, 45 de posturi de administrator sunt deja vacante în cele 33 de companii vizate.
Ministerul Economiei, cel mai expus
Repartizarea pe autorități tutelare arată o concentrare puternică a riscului la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, care coordonează 16 dintre cele 33 de companii aflate în dificultate — aproape jumătate din total. Printre acestea se numără nume cunoscute precum Șantierul Naval 2 Mai, Uzina Mecanică Moreni, Romfilatelia sau Societatea Națională a Apelor Minerale.
Restul companiilor cu risc ridicat sunt distribuite astfel:
- Ministerul Finanțelor — 4 companii (printre care FNGCIMM și Fondul Român de Contragarantare)
- Ministerul Energiei — 3 companii
- Ministerul Transporturilor și Infrastructurii — 2 companii
- Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale — 2 companii
- Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului — 2 companii
- Agenția Domeniile Statului, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv Serviciul Român de Informații — câte o companie fiecare
Un caz aparte este cel al Agroprodcom Odorheiul Secuiesc S.A., unde procedura este blocată la nivelul autorității tutelare, iar AMEPIP a fost sesizată oficial.
Criza se extinde și la nivelul directorilor generali
Dincolo de consiliile de administrație, nota de informare semnalează o problemă paralelă la nivelul conducerii executive: 50 de întreprinderi publice centrale au posturi de director sau director general cu mandat provizoriu expirat sau aflat în curs de expirare.
Dintre acestea:
- 18 mandate erau deja expirate la finalul lunii mai 2026;
- 16 urmau să expire între iunie și august 2026;
- 28 expiră după august 2026;
- 15 posturi de director sunt deja vacante.
Cel mai îngrijorător aspect, potrivit documentului, este că în 26 din cele 50 de cazuri, continuitatea conducerii executive depinde direct de funcționalitatea consiliului de administrație — adică o companie riscă să rămână simultan fără conducere administrativă și executivă legitimă.
Cea mai afectată zonă rămâne tot industria coordonată de Ministerul Economiei, cu 18 companii care au probleme la nivelul directoratului, urmată de Ministerul Energiei (11 companii) și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (8 companii).
Ce spune Guvernul
Nota de informare distinge două probleme distincte: una de natură juridică și operațională, generată de expirarea propriu-zisă a mandatelor, cu efecte asupra capacității de reprezentare legală a companiilor în raporturile cu terții, și una administrativă, legată de întârzierile în derularea concursurilor pentru posturile de conducere.
Potrivit autorilor documentului, soluția pe termen lung rămâne accelerarea procedurilor de selecție, în linie cu angajamentele asumate de România prin Reforma 9 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Situația similară la nivelul întreprinderilor publice locale este, potrivit notei, încă în curs de centralizare și urmează să fie raportată separat.
Documentul a fost elaborat pe baza datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului și a evidențelor AMEPIP.
