Sectorul serviciilor din România a înregistrat o scădere de 4,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, una dintre cele mai slabe evoluții din Uniunea Europeană. Comparația arată amploarea reculului activității și poziționează România printre statele membre cu cele mai mari dificultăți în acest sector.
România a înregistrat în iulie 2026 a doua cea mai mare scădere anuală a producției de servicii dintre statele Uniunii Europene pentru care sunt disponibile date. Volumul activității s-a redus cu 4,6% față de iulie 2025, în timp ce UE și zona euro au consemnat creșteri de 1,5%, potrivit datelor publicate de Eurostat pe 7 octombrie. Față de luna iunie, producția de servicii din România a scăzut cu 1,6%.
O scădere anuală mai mare decât cea a României a fost înregistrată doar în Ungaria, de 5,4%. Danemarca a urmat cu un recul de 4,1%. La polul opus, cele mai mari creșteri au fost raportate în Grecia, de 16,1%, Slovacia, de 8,7%, și Estonia, de 8%.
Diferența dintre evoluția României și cea a agregatului UE a fost de 6,1 puncte procentuale. Datele descriu activitatea din luna iulie, nu rezultatul cumulat pentru primele șapte luni ale anului.
Ce înseamnă „producția de servicii”
În această statistică, serviciile sunt activități economice prin care firmele furnizează prestații clienților: transportă persoane sau mărfuri, oferă cazare și mâncare, dezvoltă software, prestează consultanță ori asigură curățenia și paza unor clădiri.
Comunicatul urmărește șase grupe mari:
Aceste categorii arată că indicatorul acoperă atât servicii cumpărate de populație, cât și activități prestate pentru alte companii.
Indicatorul nu acoperă întreaga economie a serviciilor. Eurostat precizează că exclude serviciile financiare și publice. Prin urmare, procentul de minus 4,6% nu descrie activitatea tuturor băncilor, spitalelor, școlilor sau instituțiilor publice din România.
De asemenea, nu înseamnă că fiecare domeniu inclus a scăzut cu 4,6%. Este rezultatul agregat al activităților urmărite. Comunicatul oferă pentru România totalul, dar nu o defalcare pe cele șase grupe care să permită identificarea contribuției fiecăreia la recul.
Volumul activității, nu doar încasările firmelor
Indicele producției de servicii urmărește evoluția volumului activității după eliminarea efectului modificărilor de preț. El se calculează folosind date despre cifra de afaceri, ajustate cu indici de preț adecvați.
De exemplu, o firmă poate încasa mai mulți bani deoarece și-a majorat tarifele, fără să fi prestat mai multe servicii. Indicatorul încearcă să distingă această creștere de preț de evoluția reală a activității.
Astfel, scăderea producției de servicii nu poate fi interpretată automat drept o reducere identică a încasărilor, profiturilor sau numărului de angajați.
România a revenit pe minus după creșterea din iunie
Seria prezentată de Eurostat arată că, în comparație cu aceeași lună a anului anterior, România a înregistrat scăderi de 5% în februarie, 2,2% în martie și 5,9% în aprilie.
În mai, reculul s-a redus la 0,7%, iar în iunie a fost consemnată o creștere de 1,2%. În iulie, activitatea a revenit pe minus, cu 4,6%.
Sursa: Eurostat, setul de date sts_sepr_m.
Cele două comparații răspund unor întrebări diferite. Evoluția lunară arată dacă activitatea a crescut sau a scăzut față de luna imediat precedentă. Evoluția anuală arată diferența față de aceeași lună din anul anterior.
De aceea, creșterea lunară de 3,9% din mai a coexistat cu un nivel al activității cu 0,7% sub cel din mai 2025: revenirea față de aprilie nu a fost suficientă pentru a depăși nivelul din anul precedent.
Comparațiile lunare sunt ajustate pentru efectele calendaristice și sezoniere. Această ajustare reduce influența unor factori care se repetă în cursul anului și a diferențelor de calendar. Comparațiile anuale sunt ajustate pentru efectele calendaristice.
UE a crescut, în timp ce România a scăzut
În iulie, față de iunie, producția de servicii a crescut cu 0,3% în Uniunea Europeană și cu 0,4% în zona euro, după scăderi de 0,3% în iunie în ambele agregate.
Cele mai mari creșteri lunare au fost în Luxemburg, de 7,6%, Grecia, de 5,1%, și Suedia, de 1,5%. Cele mai mari scăderi au fost în Ungaria, de 4,5%, Danemarca, de 3,1%, și Slovenia, de 2,7%.
La nivelul UE, toate cele șase grupe de servicii au înregistrat creșteri față de iulie 2025. Informațiile și comunicațiile au avansat cu 3,2%, transportul și depozitarea cu 1,6%, activitățile profesionale, științifice și tehnice cu 1,3%, serviciile administrative și de suport cu 0,9%, cazarea și alimentația publică cu 0,7%, iar activitățile imobiliare cu 0,2%.
