România își consolidează poziția pe harta investițiilor industriale europene, iar aproape nouă din zece județe sunt deja considerate regiuni atractive pentru dezvoltarea unor noi fabrici, depozite și centre logistice. Un raport realizat de Colliers arată că țara se află printre cele mai competitive piețe din Europa pentru investițiile în producție și logistică, alături de Polonia, Spania și Franța.
Acum un deceniu, sectorul IT era considerat motorul noii economii românești, atrăgând investiții, locuri de muncă bine plătite și proiecte internaționale. Astăzi, un rol tot mai important pare să fie preluat de industria logistică și de spațiile industriale. Extinderea autostrăzilor, relocarea producției europene și dezvoltarea comerțului online transformă România într-o destinație tot mai atractivă pentru depozite, fabrici și centre regionale de distribuție, cu investiții de miliarde de euro.
Specialiștii de la Colliers atrag însă atenția că avantajele actuale – costurile reduse, forța de muncă și stimulentele pentru investiții – trebuie completate rapid prin investiții în infrastructură și energie, dacă România dorește să profite de relocarea producției europene și de fenomenul de „nearshoring”, prin care companiile își mută fabricile mai aproape de piețele de desfacere.
România, în topul destinațiilor pentru investiții industriale
Raportul „ExCEEding Borders: CEE & Iberia: Driving Europe’s Industrial Transformation”, publicat de Colliers, analizează aproximativ 1.160 de regiuni europene folosind șapte criterii: costuri, forță de muncă, infrastructură, dezvoltare industrială, mediu de afaceri, stimulente și accesibilitate.
Concluzia este favorabilă României. Nu mai puțin de 36 de județe, adică aproape 90% din total, sunt incluse în categoria regiunilor europene atractive pentru investiții industriale.
Acest rezultat plasează România printre statele care beneficiază cel mai mult de reorganizarea lanțurilor europene de producție.
România nu mai este doar o piață de depozitare
Raportul arată că țara nu mai este văzută doar ca o destinație pentru depozite logistice, ci începe să atragă tot mai multe investiții în producție.
Înainte de pandemie, spațiile industriale închiriate pentru fabrici reprezentau doar câteva procente din piață. Astăzi, acestea depășesc 20% din suprafața închiriată anual, iar în perioada 2023-2024 au ajuns chiar la peste o treime din totalul tranzacțiilor.
Această schimbare este alimentată de:
- relocarea producției din Asia către Europa;
- costurile competitive din România;
- extinderea rețelei de autostrăzi;
- apropierea de piețele vest-europene.
Potrivit Colliers, companiile nu mai caută doar hale pentru distribuție, ci și fabrici, proiecte build-to-suit și spații dedicate componentelor industriale.
România este deja a treia piață industrială din Europa Centrală și de Est
La începutul anului 2026, România dispunea de peste 8 milioane de metri pătrați de spații industriale și logistice moderne, fiind depășită doar de Polonia și Cehia în regiunea ECE-14.
Din acest total:
- aproape 3,9 milioane de metri pătrați se află în zona Bucureștiului;
- aproximativ 450.000 de metri pătrați sunt în construcție;
- dintre aceștia, 195.000 de metri pătrați sunt dezvoltați în jurul Capitalei.
Aceste cifre includ atât depozite logistice clasice, cât și hale industriale și spații pentru producție.
Un hub logistic reprezintă un centru în care mărfurile sunt depozitate, sortate și redistribuite către alte destinații.
În jurul unui astfel de centru se dezvoltă, de regulă:
- depozite de mari dimensiuni;
- terminale pentru transport rutier și feroviar;
- centre de distribuție pentru retail și comerț online;
- fabrici care livrează rapid către clienți europeni;
- servicii de transport și curierat.
Pe măsură ce infrastructura rutieră se dezvoltă, apar și noi huburi logistice regionale, capabile să deservească atât piața românească, cât și statele din jur.
Cererea pentru spații industriale aproape s-a dublat
Un alt indicator care confirmă dinamica pieței este cererea de închiriere.
În 2025, în România au fost închiriați aproape un milion de metri pătrați de spații industriale și logistice, aproape dublu față de anul precedent.
Creșterea este considerată remarcabilă deoarece a avut loc într-un context economic marcat de inflație, dobânzi ridicate și incertitudine geopolitică.
Capitala rămâne cea mai mare piață industrială din România, însă importanța sa începe să scadă.
Tot mai multe investiții sunt orientate către orașele regionale și către vestul țării, unde apropierea de autostrăzi și de granițele vestice reduce costurile logistice.
Raportul arată că dezvoltatorii se uită din ce în ce mai mult către:
- vestul României;
- orașele aflate pe coridoarele europene de transport;
- localitățile cu tradiție industrială și disponibilitate de forță de muncă.
Investitorii sunt mai selectivi
Deși interesul rămâne ridicat, investitorii analizează proiectele mult mai atent decât în urmă cu câțiva ani.
Rata de neocupare este de aproximativ 5%, iar chiriile pentru spațiile industriale moderne variază între 4,5 și 5 euro/mp/lună.
În același timp, randamentele investiționale pentru proiectele premium sunt estimate la aproximativ 7,75%, peste nivelurile din Cehia sau Slovacia, ceea ce menține România atractivă pentru fondurile de investiții.
Un capitol important al raportului este dedicat cerințelor ESG.
Investitorii preferă tot mai mult clădirile certificate verde, eficiente energetic și dotate cu panouri fotovoltaice, deoarece acestea: reduc costurile operaționale; sunt mai ușor de finanțat; au rate de ocupare mai ridicate; sunt preferate de companiile internaționale.
Colliers arată că în România criteriile ESG au devenit deja un element standard în procesul de închiriere și finanțare a proiectelor industriale.
Coridorul european al industriei ajunge și în România
Raportul identifică și unul dintre cele mai importante coridoare industriale europene dedicate vehiculelor electrice și electronicii.
Acesta pornește din nordul Poloniei, traversează Cehia, Slovacia și Ungaria și ajunge în vestul României și Bulgaria.
Pentru România, acest lucru înseamnă oportunități importante pentru investiții în: industria auto; componente electrice; baterii; electronice; aerospace.
Deși România este foarte competitivă din punct de vedere al costurilor și al stimulentelor, infrastructura continuă să reprezinte punctul vulnerabil.
Raportul arată că următoarea etapă de dezvoltare depinde de: extinderea rețelei de autostrăzi; modernizarea căilor ferate; dezvoltarea rețelelor de energie; accesul la apă în zonele industriale; disponibilitatea forței de muncă; stabilitatea fiscală.
Consultanții Colliers estimează că, dacă actualul ritm al investițiilor se menține, România ar putea ajunge până la sfârșitul deceniului la 10–12 milioane de metri pătrați de spații industriale și logistice moderne, față de peste 8 milioane în prezent.
Această evoluție ar consolida poziția României nu doar ca hub logistic, ci și ca unul dintre principalele huburi industriale din Europa Centrală și de Est, capabil să atragă investiții în producție cu valoare adăugată ridicată și să joace un rol tot mai important în lanțurile europene de aprovizionare.
