Raportul Național privind Situația Drogurilor în România pe 2025, care analizează datele pentru anul 2024, arată o piață a drogurilor aflată în transformare: consumul de canabis și de noi substanțe psihoactive este în scădere, în timp ce stimulanții — în special cocaina — câștigă teren rapid, mai ales în rândul femeilor.
Anul trecut au fost confiscate 40,5 kg de cocaină, cu 39,7% mai mult decât în 2023, în urma a 773 de capturi separate. Este cel mai scump drog de pe piața românească, prețul variind între 60 și 100 de euro pe gram, iar analizele de laborator au arătat o concentrație a substanței active cuprinsă între 35,1% și 79,6% — un indiciu al puterii tot mai mari a drogului aflat în circulație.
Autoritățile atrag atenția că Portul Constanța, cel mai mare port la Marea Neagră, rămâne un punct-cheie de tranzit pentru grupările de crimă organizată care introduc cantități mari de cocaină pe continent. În aceste rețele sunt implicați, de cele mai multe ori, traficanți români, iar România funcționează în principal ca țară de tranzit pentru droguri care ajung apoi în alte state europene.
Creșterea capturilor se reflectă și în datele privind consumul: la nivelul populației generale, procentul femeilor care au consumat vreodată cocaină aproape s-a dublat din 2019 până acum, de la 1,0% la 1,9%. Tendința este vizibilă și la tinerele de 15-34 de ani, unde toate tipurile de consum sunt în creștere, spre deosebire de bărbații tineri, la care se înregistrează un declin.
Canabisul, cel mai popular drog
Canabisul rămâne cel mai capturat drog din România — 861 kg în 3.882 de capturi —, dar volumul este în scădere față de anul anterior, la fel ca prețul de 10-12 euro pe gram, care s-a menținut stabil.
Cea mai încurajatoare veste a raportului vine din rândul elevilor de 16 ani: consumul de-a lungul vieții a scăzut de la 9,5% în 2019 la doar 6,2% în 2024, plasând România mult sub media europeană de 13%.
Heroina, principala cauză de deces
Deși capturile de heroină au atins un minim al ultimului deceniu (209 capturi), acest drog rămâne responsabil pentru cele mai multe decese directe legate de consum — 47,5% din total, în scădere însă de la aproape 98% în 2018, semn că piața consumatorilor cu risc ridicat se diversifică spre alte substanțe.
Raportul arată o creștere de 60% a deceselor directe asociate consumului de droguri față de 2023 (40 de cazuri, dintr-un total de 47), aproape 60% dintre acestea fiind înregistrate în București. Autorii avertizează însă că cifrele reale ar putea fi mult mai mari, din cauza lipsei accesului la Registrul General de Mortalitate.
Îngrijorător este și avansul infecției cu HIV în rândul persoanelor care își injectează droguri, cu o creștere de 17,8%, în timp ce programul de schimb de seringi a înregistrat un declin de 33,9%. În același timp, admiterile la tratament pentru consumul de droguri au atins cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani.
