Cât de aproape este România de un blackout electric sau informatic de sărbătorile de iarnă. Răspunsul unui expert în securitate cibernetică

Cristina Deca, Decalex

Cât de pregătită este România pentru un atac cibernetic major? Cristiana Deca, CEO și cofondatoare Decalex Digital, explică într-un interviu pentru NewsCenter.ro în ce condiții s-ar putea produce un blackout, ce sectoare sunt expuse și de ce firmele trebuie să știe cum își continuă activitatea dacă sistemele informatice se opresc.

Un blackout electric provocat de un atac cibernetic este posibil, însă nu orice incident la o companie energetică lasă populația fără curent. Pentru o întrerupere extinsă ar trebui afectate sisteme și procese care controlează direct infrastructura energetică, explică Cristiana Deca, CEO și cofondatoare Decalex Digital, într-un interviu pentru NewsCenter.ro.

Experta în securitate cibernetică și guvernanță digitală nu avansează o probabilitate pentru România, dar descrie un risc mai apropiat de incidentele curente: companii care nu mai pot factura, procesa comenzi sau opera echipamente. Atacurile asupra sistemelor frigorifice ale magazinelor arată că efectele pot depăși calculatoarele și pot ajunge la instalații fizice.

Sărbătorile de iarnă ar putea fi prilejul unui atac cibernetic

Cristiana Deca vorbește despre sectoarele expuse de sărbători, pregătirea insuficient testată a firmelor și responsabilitatea conducerii. Ea coordonează la Decalex programe privind riscurile digitale și conformitatea cu reglementările europene, inclusiv NIS2. Mesajul său pentru manageri: să știe cât din activitate pot continua dacă sistemele informatice se opresc timp de 48 de ore.

NewsCenter.ro: Care sunt sectoarele cele mai expuse atacurilor cibernetice în această perioadă, la final de an și de sărbători?

Cristiana Deca: La final de an, sectoarele cele mai vulnerabile din punct de vedere operațional sunt retailul, comerțul electronic, transporturile, logistica și serviciile financiare. Sunt industrii în care volumul tranzacțiilor crește semnificativ, iar orice întrerupere a activității poate genera pierderi financiare imediate.

Trebuie însă să facem diferența între sectoarele cele mai atacate și cele în care un atac produce cele mai mari consecințe.

Potrivit raportului ENISA Threat Landscape 2026, 73% dintre organizațiile vizate de incidentele analizate sunt entități esențiale sau importante în sensul NIS2. Administrația publică reprezintă 32% dintre ținte, urmată de serviciile pentru companii și transporturi, fiecare cu 8%, industria prelucrătoare cu 7% și sectorul financiar cu 6%.

De sărbători, contează cine poate lua deciziile

Cristina Deca își continuă răspunsul astfel:

În perioada sărbătorilor, riscul operațional poate fi amplificat de dependența de sistemele digitale, de volumul activității și de disponibilitatea redusă a unor echipe.

Din perspectiva mea, cea mai mare vulnerabilitate nu este neapărat că o companie poate fi atacată, ci că poate descoperi, în cel mai aglomerat moment al anului, că nu își poate continua activitatea fără sistemele informatice.

Un atac cibernetic nu ține cont de programul de sărbători. Dar capacitatea unei companii de a răspunde poate depinde foarte mult de cine este disponibil să ia decizii în acel moment.

Atacurile rețelelor de magazine sunt o atenționare

NewsCenter.ro: Atacurile recente asupra unor rețele de magazine au fost doar o amenințare pentru retaileri sau vor continua?

Cristiana Deca: Nu cred că ar trebui să privim incidentele recente ca pe o problemă izolată a retailerilor. Dimpotrivă, ele arată o schimbare importantă în modul în care trebuie să înțelegem riscul cibernetic.

În noiembrie, șase magazine din România au raportat creșteri anormale ale temperaturilor echipamentelor frigorifice, în contextul unor incidente similare semnalate în mai multe țări europene. Potrivit informațiilor comunicate de DNSC, sistemele de control al refrigerării erau expuse prin conexiuni accesibile din internet și utilizau versiuni software învechite.

Ceea ce mi se pare relevant este că nu discutăm despre un atac asupra unui magazin online sau despre furtul unor date bancare, ci despre posibilitatea ca un atacator să influențeze funcționarea unor echipamente fizice.

De la frigidere industriale la linii de producție

După acestea, Cristina Deca își continuă astfel răspunsurile:

Același tip de risc poate exista în logistică, producție, depozitare, industria alimentară sau în alte activități care depind de sisteme industriale conectate.

Nu putem afirma că aceste atacuri vor continua în aceeași formă sau că vor avea aceiași autori. Însă vulnerabilitățile care le-au făcut posibile nu sunt specifice retailului.

Astăzi poate fi afectat un frigider industrial. Mâine poate fi un sistem de climatizare, un depozit automatizat sau o linie de producție. Problema nu este echipamentul în sine, ci faptul că un sistem conectat poate deveni o poartă de intrare către activitatea operațională a companiei.

Care au fost urmările atacurilor cibernetice asupra supermarketurilor

NewsCenter.ro: Cât de grave au fost urmările? Sunt dispuse firmele din România să investească în securitate? A crescut interesul?

Cristiana Deca: Gravitatea unui atac cibernetic nu se măsoară exclusiv în datele furate sau în valoarea unei eventuale răscumpărări. Trebuie să luăm în calcul activitatea întreruptă, veniturile pierdute, costurile de recuperare, relațiile comerciale afectate și, în anumite industrii, consecințele asupra siguranței oamenilor.

În cazul incidentelor recente asupra sistemelor frigorifice, impactul raportat în unele state europene a inclus pierderea produselor alimentare compromise. În alte tipuri de atacuri, costurile pot proveni din zile sau săptămâni de indisponibilitate a sistemelor.

În ceea ce privește România, observăm un interes mai mare pentru evaluarea riscurilor cibernetice, inclusiv pe fondul obligațiilor NIS2.

Cele mai grave atacuri cibernetice din România

NewsCenter.ro: Care au fost cele mai grave atacuri cibernetice din România?

Cristiana Deca: Dacă ne uităm la incidentele documentate public în ultimii ani, câteva exemple arată foarte clar cât de diferite pot fi consecințele unui atac cibernetic.

Unul dintre cele mai relevante este atacul ransomware din februarie 2024 asupra furnizorului platformei informatice Hipocrate, care a afectat direct 26 de spitale. Activitatea informatică a acestora a fost perturbată aproximativ o săptămână. Acest incident arată că vulnerabilitatea unui singur furnizor poate afecta simultan un număr mare de organizații.

Un alt exemplu important este atacul asupra grupului Electrica, din decembrie 2024. Potrivit datelor DNSC, au fost afectate peste 800 de servere și 4.000 de stații de lucru.

Pot fi prevenite atacurile

NewsCenter.ro: Cum ar putea fi prevenite acestea? Ne putem gândi la scenariul unui atac cibernetic de tip blackout?

Cristiana Deca: Un scenariu de tip blackout provocat de un atac cibernetic este posibil, dar trebuie să diferențiem între întreruperea sistemelor informatice ale unei companii, afectarea unor servicii esențiale și o întrerupere extinsă a alimentării cu energie electrică.

Nu orice atac asupra unei companii energetice înseamnă că populația va rămâne fără curent. Pentru un blackout electric ar trebui compromise sau perturbate sisteme și procese cu rol direct în operarea infrastructurii energetice.

În schimb, scenariul în care o companie nu mai poate factura, procesa comenzi, opera echipamente sau accesa datele necesare activității este mult mai apropiat de realitatea incidentelor pe care le vedem.

Testul celor 48 de ore fără sisteme informatice

Experta își continuă astfel răspunsul:

Prevenția trebuie să combine măsuri tehnice, precum actualizarea sistemelor, controlul accesului, segmentarea rețelelor, monitorizarea și copiile de siguranță, cu măsuri organizaționale: planuri de continuitate, proceduri de răspuns și exerciții de simulare.

O întrebare pe care cred că orice CEO ar trebui să și-o pună este: dacă mâine dimineață sistemele informatice ale companiei nu ar mai funcționa timp de 48 de ore, cât din activitate am putea continua și ce pierderi am înregistra?

Aceasta este, în esență, diferența dintre o companie care investește doar în securitate IT și una care investește în reziliența propriului business.

Procedurile scrise nu înlocuiesc testarea în practică

Cristina Deca își continuă astfel răspunsul:

Totuși, aș face o distincție între interesul pentru conformitate și disponibilitatea de a investi efectiv în reziliență.

Din experiența Decalex Digital, în evaluările și auditurile de securitate realizate pentru companii din România, întâlnim frecvent o diferență între nivelul de pregătire declarat și cel demonstrat în practică. Există organizații care au politici și proceduri de securitate, dar care nu au testat suficient capacitatea de a identifica un incident, de a reacționa rapid sau de a continua activitatea în cazul indisponibilității sistemelor IT.

Mai mult, identificarea vulnerabilităților în cadrul unui audit nu înseamnă automat și remedierea lor.

Cât își permite o companie să piardă

Aceasta este una dintre provocările pe care le observăm: companiile înțeleg riscurile, dar investițiile necesare pentru reducerea lor sunt uneori amânate.

Problema este că, în cazul unui incident major, decizia de a nu investi poate deveni mult mai costisitoare decât măsurile de prevenție.

Cred că întrebarea corectă pentru un CEO nu mai este cât costă securitatea cibernetică, ci cât își permite compania să piardă dacă activitatea îi este întreruptă.

Iar această discuție ar trebui să aibă loc în board, nu doar în departamentul IT.

Raportul DNSC pentru 2025 indică o creștere de peste 153% a incidentelor ransomware față de 2024. Această evoluție nu reprezintă însă, în sine, dovada unei creșteri a bugetelor de securitate.

Ce este legislația NIS2

NewsCenter.ro: Cât de mari sunt amenzile pentru companiile care nu respectă legislația NIS2?

Cristiana Deca: NIS2 schimbă semnificativ nivelul de responsabilitate al companiilor și, mai ales, al conducerii acestora în ceea ce privește securitatea cibernetică.

În România, legislația de transpunere a directivei prevede, pentru anumite încălcări, amenzi care pot ajunge la 10 milioane de euro sau 2% din cifra de afaceri anuală la nivel mondial pentru entitățile esențiale, respectiv 7 milioane de euro sau 1,4% pentru entitățile importante, fiind luată în considerare valoarea mai mare.

Și nu mai discutăm doar despre sancțiuni teoretice. Pe 29 septembrie 2026, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a aplicat prima amendă în baza legislației NIS2 din România, în valoare de 50.000 de lei, unei instituții din administrația publică centrală.

Prima amendă a vizat obligația de înregistrare

Cristina Deca mai explică:

Cristiana Deca: Este important de precizat că sancțiunea nu a fost aplicată pentru producerea unui atac cibernetic sau pentru neraportarea unui incident, ci pentru nerespectarea obligației de notificare în vederea înregistrării la DNSC, în termenul prevăzut de lege.

Din perspectiva mea, această primă amendă transmite un mesaj important pieței: NIS2 a trecut de la etapa obligațiilor legislative la cea a aplicării efective a sancțiunilor.

Dar cred că ar fi greșit să reducem NIS2 la o discuție despre amenzi.

Legislația pune explicit în responsabilitatea conducerii aprobarea și supravegherea măsurilor de gestionare a riscurilor de securitate cibernetică. Cu alte cuvinte, un CEO nu mai poate considera că a rezolvat problema doar pentru că a delegat securitatea informatică departamentului IT.

Securitatea cibernetică intră în responsabilitatea conducerii

Experta își continuă răspunsul astfel:

Cristiana Deca: NIS2 nu cere companiilor să garanteze că nu vor fi niciodată atacate. Le cere să demonstreze că își cunosc riscurile, că au adoptat măsuri proporționale și că managementul își exercită responsabilitățile.

Din perspectiva mea, aceasta este cea mai importantă schimbare: securitatea cibernetică devine parte a guvernanței companiei, nu doar o funcție tehnică.

Atacurile pot afecta IT-ul fără să oprească sistemele operaționale

Cristiana Deca: Incidentul demonstrează dimensiunea pe care o poate avea un atac asupra infrastructurii informatice a unui operator din sectorul energetic.

În decembrie 2025, Administrația Națională Apele Române și 10 administrații bazinale au fost afectate de un atac ransomware care a compromis aproximativ 1.000 de sisteme IT. Este important de precizat că sistemele operaționale de control nu au fost afectate, ceea ce a permis continuarea activităților hidrotehnice.

Putem menționa și atacul asupra companiei Agricola International, care a afectat peste 200 de sisteme și a provocat întreruperea activității pentru aproximativ 48 de ore.

O companie poate suferi din cauza furnizorului atacat

NewsCenter.ro: Ce au în comun aceste incidente? Faptul că efectele unui atac cibernetic nu se opresc la nivelul infrastructurii IT.

Cristiana Deca: Ele se propagă în activitatea economică, în serviciile publice și, uneori, în viața de zi cu zi a cetățenilor.

Cred că cea mai importantă lecție pentru companiile românești este că nu trebuie să fii ținta principală a unui atac pentru a suporta consecințele. Uneori este suficient ca unul dintre furnizorii de care depinzi să fie compromis.

Lasă un răspuns