Zece dintre cele mai mari companii din România, inclusiv IKEA România, nu au publicat bilanțul pentru 2025. Clasamentul, realizat după rezultatele din 2024, arată că firmele au avut împreună afaceri de aproape 20 de miliarde de lei.
Unele dintre cele mai mari companii din România nu aveau publicate, la jumătatea lunii august 2026, situațiile financiare aferente anului 2025. Clasamentul realizat de NewsCenter.ro le ordonează în funcție de cifra de afaceri raportată pentru 2024, ultimul an pentru care există informații complete. Împreună, cele zece societăți analizate au avut afaceri de 19,87 miliarde de lei.
Absența bilanțului nu înseamnă automat că fiecare companie are probleme financiare. Unele sunt profitabile, active fiscal și prezintă un risc redus de insolvență. În alte cazuri însă, lipsa raportării se suprapune peste pierderi, datorii de miliarde de lei, scăderea lichidităților, schimbarea proprietarilor sau proceduri de restructurare.
O parte dintre bilanțuri ar putea apărea cu întârziere, cum e cazul la Lukoil din cauza sancțiunilor internaționale aplicate companiei rusești. Acest lucru s-a întâmplat și anul trecut. Pentru alte societăți există riscul ca rezultatele să nu mai fie publicate într-un interval relevant. Cazul cel mai evident este Liberty Galați, companie aflată în concordat preventiv și confruntată cu vânzarea unor active pentru obținerea lichidităților. În lipsa datelor pe 2025, imaginea publică a acestor firme rămâne blocată la rezultatele de acum doi ani.
Încă o dovadă a declinului industrial al României
Prezența companiilor industriale în acest clasament sugerează probleme mai largi în economia românească, chiar dacă Petrotel-Lukoil trebuie analizată separat, lipsa bilanțului fiind asociată contextului acționariatului rusesc.
Fără rafinărie, cinci mari producători din top – Vard Shipyards, Liberty Galați, Versuni Manufacturing, Prysmian și Versigent – au avut în 2024 afaceri cumulate de aproape 9,9 miliarde de lei. Semnalele sunt îngrijorătoare: Liberty a pierdut 1,6 miliarde de lei și a intrat în concordat preventiv, Vard a acumulat datorii de 3,9 miliarde, iar Prysmian a înregistrat pierderi și scăderea vânzărilor. Profitul Versigent s-a înjumătățit, iar cel al Versuni a scăzut cu 19%.
Lipsa bilanțurilor pentru 2025 nu dovedește singură existența unei crize, dar împiedică verificarea modului în care aceste vulnerabilități au evoluat. Datele indică o industrie cu rulaje mari, dar presată de datorii, profituri în scădere, lichidități reduse și costuri ridicate. Tocmai unele dintre companiile care ar trebui să ofere stabilitate economiei nu au acum o imagine financiară actualizată.
Topul companiilor care nu au bilanțul publicat pe 2025
Clasamentul arată că lipsa bilanțurilor pentru 2025 nu este o problemă întâlnită doar la societăți mici sau fără activitate. Printre firmele fără rezultate publice se află o rafinărie, două șantiere și companii din industria navală și siderurgică, producători de cabluri, electrocasnice și componente auto, un mare constructor internațional, comercianți de cereale și unul dintre cei mai cunoscuți retaileri de mobilă.
În unele cazuri lipsesc doar datele recente. În altele, absența raportării ascunde exact perioada în care situația companiei s-a schimbat radical.
Însă, firmele care nu au public încă bilanțul pe 2025 nu mai pot intra în clasamentul celor mai mari 50 de companii din România în anul 2025. NewsCenter.ro a publicat deja acest top al celor mai mari 50 de companii din România.
1. Petrotel-Lukoil: afaceri de 3,85 miliarde de lei
Petrotel-Lukoil, rafinăria din Ploiești controlată în proporție de 99,77% de compania elvețiană Litasco SA, nu are publicat bilanțul pentru 2025.
Ultimele date disponibile arată că, în 2024, cifra de afaceri s-a dublat, de la 1,89 la 3,85 miliarde de lei. Creșterea vânzărilor nu s-a reflectat însă în rezultatul final: profitul net s-a prăbușit cu 96%, de la 62,8 milioane la numai 2,58 milioane de lei.
Datoriile s-au redus puternic, de la 3,19 la 1,40 miliarde de lei, iar creanțele au coborât de la 863,6 la 190,8 milioane de lei. Numărul mediu de angajați a crescut ușor, de la 542 la 546.
Compania era activă fiscal și prezenta un risc redus de insolvență, dar un risc comercial mediu. Fără situațiile financiare pentru 2025 nu se poate verifica dacă revenirea vânzărilor a continuat și dacă rafinăria a reușit să transforme rulajul de miliarde într-un profit mai consistent.
2. Vard Shipyards România: afaceri de 2,77 miliarde de lei
Vard Shipyards România, unul dintre cei mai mari constructori de nave din țară, este controlată de grupul norvegian Vard Group AS: direct, cu 2,89%, și indirect, prin Vard RO Holding SRL, cu 97,11% din acțiuni.
În 2024, cifra de afaceri a companiei a crescut cu 284%, de la 722,7 milioane la 2,77 miliarde de lei. Majorarea veniturilor nu a produs însă și profit: Vard a trecut de la un câștig net de 4,95 milioane de lei la o pierdere de aproape 10 milioane.
Datoriile au ajuns la 3,92 miliarde de lei, cu aproape 480 de milioane peste nivelul din 2023. Creanțele s-au dublat și au urcat la 1,82 miliarde de lei.
Compania avea 3.924 de angajați, cu 128 mai mulți decât în anul anterior, dar prezenta un risc ridicat de insolvență potrivit modelului Altman. Fără bilanțul pe 2025 nu se poate afla dacă explozia veniturilor s-a transformat în profit și dacă datoriile și creanțele au continuat să crească.
3. Liberty Galați: afaceri de 2,12 miliarde și pierderi de 1,6 miliarde de lei
Liberty Galați se află în cea mai gravă situație dintre companiile analizate. Combinatul nu are publicat bilanțul pentru 2025, se află în concordat preventiv și încearcă să evite insolvența prin negocierea unui plan de restructurare cu creditorii.
Ultimele rezultate disponibile, din 2024, indică afaceri de 2,12 miliarde de lei, în scădere cu 42%, și o pierdere netă de 1,61 miliarde de lei. Datoriile totale ajunseseră la 4,25 miliarde de lei, în timp ce capacitatea de plată era estimată la numai 32,2 milioane de lei. Compania avea 4.902 angajați.
Concordatul nu reprezintă o redresare propriu-zisă, ci o perioadă de protecție în care conducerea încearcă să obțină acordul creditorilor. În paralel, pregătirea vânzării prin licitație a unor bunuri și active ale combinatului indică o nevoie urgentă de lichidități.
În lipsa bilanțului pentru 2025, creditorii, angajații și statul nu cunosc dimensiunea actuală a pierderilor și datoriilor. Liberty funcționează între restructurare și valorificarea patrimoniului, cu riscul ca salvarea companiei să se transforme într-o vânzare pe bucăți.
4. Versuni Manufacturing România: afaceri de 1,92 miliarde de lei
Versuni Manufacturing România, fosta fabrică Philips din Orăștie, este controlată de două societăți olandeze: Versuni Holding B.V., cu 90% din capital, și Versuni Netherlands B.V., cu 10%.
Ultimul bilanț disponibil, aferent anului 2024, descrie o companie profitabilă. Cifra de afaceri a crescut cu 8%, la 1,92 miliarde de lei, însă profitul net a scăzut cu 19%, până la 50,5 milioane de lei.
Numărul mediu de angajați s-a redus cu 5%, de la 1.536 la 1.465, iar datoriile au coborât de la 433,2 la 333,8 milioane de lei. Compania avea capitaluri proprii de 317 milioane de lei și un risc comercial și de insolvență scăzut.
În lipsa situațiilor financiare pentru 2025, nu se poate verifica dacă diminuarea profitului și reducerea personalului au continuat. Nedepunerea nu demonstrează existența unei crize, dar lasă un gol de transparență asupra unuia dintre cei mai mari producători de electrocasnice din România.
5. Vorvav & Ryls: afaceri de 1,68 miliarde de lei și inactivitate fiscală
Vorvav & Ryls SRL este controlată integral de cetățeanul belgian Manuel Adriaan Buytaert. Lipsa bilanțului pentru 2025 este relevantă mai ales pentru că firma a fost declarată fiscal inactivă la 19 septembrie 2025, iar înregistrarea în scopuri de TVA i-a fost anulată.
Tot în 2025 s-au schimbat asociatul și administratorul. Participația a trecut succesiv de la Huseyin Husmeli la Pavlo Handriuk și apoi la Buytaert.
Ultimul bilanț public descria o companie extrem de profitabilă. În 2024, Vorvav & Ryls a avut afaceri de 1,68 miliarde de lei, în creștere cu 12%, și un profit net de 225,4 milioane de lei, mai mare cu 15%.
Firma avea numai 95 de angajați, dar raporta capitaluri proprii de 888 de milioane de lei, disponibilități bancare de 238,5 milioane și datorii de doar 22,6 milioane de lei. Activitatea declarată este comerțul cu ridicata al metalelor și minereurilor metalice.
Fără bilanțul pentru 2025 nu se poate stabili ce s-a întâmplat cu activele și lichiditățile companiei după schimbarea proprietarului și declararea inactivității fiscale.
6. Kalyon İnşaat: afaceri de 1,59 miliarde de lei cu numai 14 angajați
Sucursala din București a companiei turcești Kalyon İnşaat Sanayi ve Ticaret nu are publicat bilanțul pentru 2025. Firma-mamă este societatea Kalyon İnşaat Sanayi ve Ticaret AS din Istanbul, iar sucursala românească este administrată de cetățeanul turc Ugur Kose.
Bazele de date consultate nu indică asociați sau un beneficiar real pentru sucursala din România. Această situație poate fi explicată de forma sa juridică: sucursala nu este o societate independentă, ci o structură a companiei-mamă din Turcia.
Rezultatele din 2024 indică o creștere spectaculoasă. Cifra de afaceri a urcat de aproape 15 ori, de la 108,9 milioane la 1,58 miliarde de lei. Profitul net a crescut de peste zece ori, de la 16,4 la 169,9 milioane de lei.
Compania a obținut aceste rezultate cu numai 14 angajați în medie. La finalul anului 2024, raporta creanțe de 476,2 milioane de lei, disponibilități bancare de 29,8 milioane și datorii de 326,3 milioane de lei. Creanțele reprezentau astfel aproape 30% din cifra anuală de afaceri.
Sucursala era activă fiscal, înregistrată în scopuri de TVA și nu figura cu datorii la ANAF. În lipsa bilanțului pentru 2025, nu se poate verifica dacă avansul excepțional al afacerii a continuat, dacă creanțele au fost încasate și cum a evoluat profitul.
7. Prysmian Cabluri și Sisteme: afaceri de 1,587 miliarde de lei
Prysmian Cabluri și Sisteme SA, producătorul de cabluri cu fibră optică din Slatina, este controlată aproape integral de societatea olandeză Draka Holding B.V., cu 99,99987% din acțiuni. Restul capitalului este deținut de Prysmian Cavi e Sistemi SRL din Italia.
În 2024, cifra de afaceri a scăzut cu 12%, la 1,587 miliarde de lei, iar pierderea netă a crescut cu 37%, până la 19,67 milioane de lei.
Datoriile au urcat de la 450,3 la 492,6 milioane de lei, stocurile s-au majorat cu peste 86 de milioane, iar disponibilitățile bancare s-au redus de la 11,8 la numai 3,5 milioane de lei. Compania avea creanțe de 263,8 milioane de lei, capitaluri proprii de 450,2 milioane și 1.247 de angajați.
Riscul comercial era evaluat ca mediu, iar ratingul de insolvență era încadrat în clasa D. În lipsa bilanțului pentru 2025, nu se poate verifica dacă scăderea vânzărilor, majorarea datoriilor și acumularea pierderilor au continuat.
Diferența dintre veniturile raportate de Kalyon și Prysmian este de numai 1,7 milioane de lei, astfel că cele două companii ocupă poziții consecutive în clasament.
8. IKEA România: afaceri de 1,45 miliarde de lei
IKEA România este controlată de două societăți olandeze: Ingka Holding Europe B.V., cu 95,83% din acțiuni, și Ingka Pro Holding B.V., cu 4,17%.
În 2024, cifra de afaceri a crescut cu 9%, de la 1,33 la 1,45 miliarde de lei. Compania a revenit pe profit, cu un câștig net de 17,34 milioane de lei, după pierderea de 25,6 milioane înregistrată în 2023.
Datoriile au urcat de la 795,8 la 819,8 milioane de lei, iar creanțele aproape s-au dublat, de la 59,1 la 111,6 milioane de lei. Numărul mediu de angajați s-a redus ușor, de la 1.373 la 1.361.
IKEA România era activă fiscal, avea un risc comercial scăzut și o probabilitate de insolvență estimată la numai 0,04%. Fără bilanțul pentru 2025 nu se poate verifica dacă revenirea pe profit s-a consolidat și dacă majorarea datoriilor și creanțelor a continuat.
9. Versigent România, fosta Aptiv și Delphi Packard: afaceri de 1,44 miliarde de lei
Versigent România, producător de echipamente electrice și electronice pentru autovehicule din Sânnicolau Mare, a funcționat anterior sub denumirile Delphi Packard România și Aptiv Technology Services & Solutions.
Compania este deținută de Cyprium Germany GmbH, cu aproape 76% din capital, și de Aptiv Manufacturing Management Services SARL, cu puțin peste 24%.
În 2024, cifra de afaceri a scăzut cu 8%, de la 1,56 la 1,44 miliarde de lei. Profitul net s-a înjumătățit, coborând de la 71,4 la 35,9 milioane de lei.
Datoriile s-au redus de la 334,4 la 277,8 milioane de lei, însă creanțele au urcat de la 486,3 la 539,4 milioane. Disponibilitățile bancare erau de numai 655.690 de lei, raportate la dimensiunea afacerii. Compania avea 2.765 de angajați, cu 16 mai mulți decât în anul anterior.
Fără bilanțul pentru 2025 nu se poate verifica dacă reducerea vânzărilor și înjumătățirea profitului au continuat, mai ales în contextul schimbării denumirii și al noii structuri de proprietate.
10. Cerealcom Dolj: afaceri de 1,43 miliarde de lei
Cerealcom Dolj, unul dintre marii comercianți de cereale din România, este controlată aproape integral de omul de afaceri Mihai Anghel, cu 99,995% din capital. Restul participației este deținut de Ion Anghel.
În 2024, cifra de afaceri a crescut cu 137%, de la 607,2 milioane la 1,43 miliarde de lei. Firma a trecut de la o pierdere de 217,2 milioane la un profit net de 268,3 milioane de lei.
Creanțele s-au dublat însă, de la 663,1 milioane la 1,46 miliarde de lei, depășind cifra anuală de afaceri. Disponibilitățile bancare s-au redus de la 19,1 la 4,35 milioane de lei, iar datoriile au rămas foarte mari, la aproape 1,6 miliarde de lei.
Compania avea 244 de angajați și o probabilitate redusă de insolvență, de 0,17%. În lipsa bilanțului pentru 2025, nu se poate verifica dacă creanțele uriașe au fost încasate, dacă profitul s-a transformat în lichidități și dacă datoriile au fost reduse.
