Comisia Europeană a adoptat o propunere de nou Regulament menit să modernizeze și să simplifice cadrul european al achizițiilor publice, un domeniu care reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul Uniunii Europene. Inițiativa vine în urma unor consultări extinse cu autorități contractante, mediul de afaceri, sindicate și societatea civilă și urmărește să finalizeze piața unică a achizițiilor publice.
Potrivit Comisiei, reforma ar putea genera economii administrative anuale de aproximativ 650 de milioane de euro, din care 80 de milioane ar reveni autorităților contractante, iar restul de circa 570 de milioane operatorilor economici.
Noul act ar urma să înlocuiască cele trei directive europene existente în domeniu, precum și prevederile de achiziții publice răspândite în prezent în diverse acte legislative sectoriale, printr-un singur regulament aplicabil direct în toate statele membre. Numărul procedurilor de achiziție ar scădea de la cinci la trei, iar autorităților contractante li s-ar acorda mai multă flexibilitate, inclusiv posibilitatea de a negocia cu ofertanții pe parcursul procedurilor. Propunerea introduce și o procedură specială dedicată dezvoltării și achiziționării de soluții inovatoare care nu există încă pe piață.
O platformă digitală unică pentru toată UE
Un element central al reformei este crearea unei piețe digitale integrate de achiziții publice, formată din platformele electronice ale statelor membre, interconectate și interoperabile. Aceasta ar permite companiilor să participe la proceduri de achiziție și să depună oferte în orice stat membru printr-o singură platformă conectată, aplicând principiul „o singură dată” pentru transmiterea documentelor, fără cereri repetate de informații.
Comisia susține că măsura ar crește numărul de oferte primite de autoritățile contractante și ar deschide noi oportunități de afaceri pentru companii, în special pentru IMM-uri. Platforma ar urma, de asemenea, să faciliteze schimbul de date între sistemele naționale, consolidând transparența și capacitatea de combatere a fraudei.
Propunerea stabilește raportul optim calitate-preț drept metodă standard de atribuire a contractelor, cu o pondere minimă de 30% pentru criteriile de calitate — care urcă la 50% în cazul contractelor cu forță de muncă intensivă — printr-un mecanism de tip „conformare sau justificare”. Autoritățile contractante s-ar putea abate de la această regulă doar dacă explică prin ce alte mijloace garantează calitatea, de exemplu prin cerințe minime de calitate. Acestea vor avea în continuare libertatea de a decide ce criterii de calitate aplică și în ce proporție, luând în calcul, pe lângă preț, aspecte legate de mediu, criterii sociale, inovare, securitate, reziliență și preferință europeană.
Securitate, reziliență și autonomie strategică
În linie cu recomandările raportului Draghi, propunerea reflectă importanța geopolitică tot mai mare a achizițiilor publice. Autoritățile contractante ar putea fi obligate, în anumite cazuri, să gestioneze riscuri legate de securitatea publică, informații sensibile, securitate cibernetică și influența nejustificată a unor țări terțe. Noi prevederi privind reziliența și securitatea aprovizionării ar viza contractele legate de infrastructuri critice, cu scopul de a sprijini diversificarea lanțurilor de aprovizionare.
Regulamentul introduce totodată un cadru orizontal de preferință europeană, aliniat obligațiilor internaționale ale UE, care clarifică ce operatori și produse intră sub incidența angajamentelor comerciale internaționale ale Uniunii. Comisia ar putea restrânge acest acces în cazurile în care o analiză de piață arată că o țară terță nu oferă operatorilor din UE un acces echitabil, sau atunci când sunt necesare restricții pentru evitarea dependențelor de aprovizionare ori pentru protejarea intereselor economice ale Uniunii.
Propunerea de Regulament va fi negociată în continuare de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene, înainte de adoptarea și intrarea sa în vigoare.
Context dificil
Revizuirea cadrului de achiziții publice fusese anunțată în orientările politice ale președintei Comisiei, Ursula von der Leyen. Inițiativa răspunde unor deficiențe semnalate de mai mult timp de Curtea de Conturi Europeană — printre care scăderea concurenței, participarea limitată a IMM-urilor și a operatorilor transfrontalieri, precum și creșterea numărului de proceduri cu o singură ofertă — dar și solicitărilor venite din partea Consiliului UE și a Parlamentului European pentru un cadru strategic, simplificat și mai competitiv. Propunerea preia, de asemenea, recomandări din rapoartele Draghi și Letta, care descriu achizițiile publice drept un instrument strategic pentru consolidarea bazei industriale europene, susținerea inovării, avansarea tranziției verzi și digitale și întărirea securității economice a Uniunii.
