Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, apare în nouă deplasări cu avioane private operate de Toyo Aviation, potrivit documentelor analizate de NewsCenter.ro. Cel puțin două dintre acestea au fost achitate de CCIR, organizație care a avut în 2025 venituri de aproape 100 de milioane de lei. Pentru restul de șapte, acesta și conducerea CCIR au refuzat să răspundă la întrebările NewsCenter.ro. Daraban conduce Camera din 2014 și se află la al treilea mandat cronologic, după ce o decizie a Curții Constituționale a permis ca primul său interval în funcție să nu fie considerat un mandat complet. Din completul CCR a făcut parte și Cristian Deliorga, despre care Daraban a declarat că îi este prieten de 30 de ani.
Cele nouă „curse” în care apare Mihai Daraban trebuie înțelese ca nouă deplasări sau comenzi de transport, nu ca numai nouă decolări. Unele documente cuprind un singur segment, iar altele un traseu dus-întors sau mai multe destinații. În actele publicate până acum sunt individualizate cel puțin 12 segmente aeriene. Numărul poate ajunge la 14 dacă sunt incluse separat retururile prevăzute în itinerariile complete București-Iași–București și București-Mykonos–București.
Cursele s-au desfășurat între ianuarie 2025 și iulie 2026 și au legat Bucureștiul, Baia Mare, Constanța, Iași, Budapesta, Madrid, Nisa, Cluj-Napoca și Mykonos. Daraban a călătorit alături de șefi ai sistemului cameral, oameni de afaceri, politicieni, judecători și membri ai familiei sale.
Printre pasageri s-au numărat constructorul Romeo Erbașu, Ovidiu Silaghi, secretarul general al CCIR și fost ministru al Transporturilor, antreprenorul Ion Lixandru, Florin Mitroi, președintele Consiliului Județean Constanța, și omul de afaceri Florin Cârstocea.
CCIR a plătit cel puțin două dintre deplasări
NewsCenter.ro a obținut contractul pentru o cursă privată București–Iași–București din 4 noiembrie 2025. Beneficiarul înscris în document este Camera de Comerț și Industrie a României.
Contractul încheiat cu Toyo Aviation stabilea un preț de 55.481 de lei, la care s-a adăugat TVA de 10.541 de lei. Costul total a ajuns astfel la 66.022 de lei, echivalentul a aproximativ 12.700 de euro. Plata trebuia efectuată integral înaintea plecării, iar prețul nu includea eventuala degivrare, serviciile speciale de catering și comisioanele bancare.
În avionul prevăzut cu opt locuri figurau numai doi pasageri: Mihai Daraban și Ionel Gagu, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Buzău și al Consiliului de Administrație al Romexpo.
CCIR a confirmat și plata zborului către Mykonos din 8 iulie 2026. În avion s-au aflat, alături de Daraban, judecătorul CCR Cristian Deliorga, fostul premier Victor Ponta, foștii miniștri Nicolae Bănicioiu și Petre-Florin Manole, omul de afaceri Gruia Stoica și președintele Tribunalului Constanța, Marius Cătălin Croitoru.
Daraban a susținut că scopul deplasării a fost o întâlnire cu potențiali investitori americani pentru G4media.ro. El a explicat însă că i-a invitat pe cei doi judecători pentru că îi sunt prieteni. Despre Deliorga a afirmat că îl cunoaște de aproximativ 30 de ani și că acesta a participat inclusiv la evenimentele sale de familie.
CCIR nu a precizat dacă a suportat și costurile celorlalte deplasări. Printre ele se află curse în care Daraban apare doar împreună cu soția sau cu întreaga familie, cum sunt zborul Constanța-Budapesta-Constanța și cel de la Madrid la Mihail Kogălniceanu.
CCIR: Venituri și cheltuieli de aproape 100 de milioane de lei
În 2025, Camera de Comerț și Industrie a României a raportat venituri totale de 98,60 milioane de lei și cheltuieli de 96,97 milioane de lei. Diferența dintre venituri și cheltuieli a fost de aproximativ 1,63 milioane de lei.
Cifra de afaceri raportată pentru același an a fost de 58,90 milioane de lei. Numărul angajaților a crescut de la 163 în 2024 la 211 în 2025.
Bilanțul indică active imobilizate în valoare de 88,16 milioane de lei și active circulante de 122,72 milioane de lei. Capitalurile au ajuns la 93,68 milioane de lei, în timp ce datoriile au urcat la 122,72 milioane de lei, față de 38,27 milioane de lei în 2024. CCIR a raportat și provizioane de peste 72 de milioane de lei.
Aceste date arată dimensiunea financiară a unei organizații care nu este o instituție publică propriu-zisă, dar care beneficiază de statut legal de utilitate publică și de folosința unor bunuri valoroase aparținând statului.
Decizia CCR care i-a deschis lui Daraban calea către al treilea mandat
Mihai Daraban a ajuns pentru prima dată la conducerea CCIR la 6 iunie 2014, după vacantarea funcției ocupate anterior de Mihail Vlasov. În noiembrie 2017, Daraban a fost ales pentru un mandat complet de cinci ani.
Legea prevedea că mandatul președintelui CCIR este de cinci ani și poate fi reînnoit o singură dată. Înaintea alegerilor din 2022 a apărut întrebarea dacă Daraban mai putea candida, după ce condusese deja Camera timp de aproximativ opt ani.
Prin Decizia nr. 508 din 2 noiembrie 2022, CCR a stabilit că perioada în care o persoană continuă mandatul unui președinte înlocuit înainte de termen nu reprezintă un mandat complet. În consecință, intervalul început de Daraban în 2014 nu a intrat în calculul limitei legale.
La 22 noiembrie 2022, la șase zile după publicarea deciziei în Monitorul Oficial, Daraban a fost ales din nou pentru cinci ani. Cronologic, aceasta a fost a treia sa alegere în fruntea Camerei, dar juridic a fost considerată numai al doilea mandat complet.
Cristian Deliorga a făcut parte din completul CCR care a soluționat cauza. Hotărârea a fost adoptată cu majoritate de voturi, însă documentul public nu indică votul nominal al fiecărui judecător și nici identitatea judecătorului-raportor. Prin urmare, poate fi afirmată participarea lui Deliorga la complet, nu și modul în care acesta a votat individual.
Ulterior, Deliorga a călătorit în două avioane private împreună cu Daraban: spre Nisa și spre Mykonos. Una dintre curse, cea către Mykonos, a fost plătită de CCIR. Daraban a recunoscut public că cei doi sunt prieteni de aproximativ trei decenii.
Ce statut are Camera de Comerț
CCIR este definită de Legea nr. 335/2007 drept organizație autonomă, neguvernamentală, apolitică, fără scop patrimonial, de utilitate publică și cu personalitate juridică. Ea reprezintă sistemul camerelor de comerț și interesele comunității de afaceri în relația cu autoritățile și cu organizațiile din țară și din străinătate.
Camera nu funcționează pe baza unui buget aprobat anual de Parlament, precum un minister sau o agenție guvernamentală. Veniturile sale provin din cotizații, tarife pentru servicii, comisioane, chirii, concesiuni, donații, sponsorizări, contribuții ale camerelor județene și dividendele societăților la care este acționar.
CCIR obține bani și din certificate de origine, avizarea documentelor comerciale, servicii de arbitraj, informații despre firme, organizarea de târguri și evenimente și administrarea spațiilor.
Patrimoniul administrat de CCIR
Potrivit statutului, patrimoniul Camerei Naționale cuprinde bunurile mobile și imobile, precum și alte drepturi patrimoniale deținute de Camera de Comerț a României la 22 decembrie 1989, dar și bunurile dobândite ulterior.
CCIR controlează 94,78% din acțiunile Romexpo, societatea care administrează principalul complex expozițional din România. Camera mai deține CCIR Capital SA și folosește CCIR Business Center, sediul din bulevardul Octavian Goga nr. 2.
Cel mai valoros activ asociat Camerei rămâne însă terenul de aproximativ 46 de hectare din zona Romexpo. Acesta se află în proprietatea privată a statului, iar CCIR beneficiază de drept de folosință gratuită până în 2053. Camera nu este proprietara terenului, iar RA-APPS păstrează dreptul de administrare.
Drepturile Camerei asupra zonei provin din decizii adoptate începând din anii 1961–1973, când terenurile au fost puse la dispoziția fostei Camere de Comerț pentru dezvoltarea Târgului Internațional București. Regimul actual al folosinței a fost stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.709/2004.
Asocierea cu Iulian Dascălu pentru transformarea Romexpo
În 2020, CCIR a încheiat un acord cu grupul Iulius, controlat de omul de afaceri Iulian Dascălu, pentru dezvoltarea unui uriaș proiect imobiliar pe terenul Romexpo.
Planul prezentat public prevedea un centru de conferințe și congrese, 14 clădiri de birouri, spații comerciale, hoteluri, restaurante, zone culturale și de divertisment, un muzeu de istorie monetară și un oceanariu. Proiectul era prezentat drept una dintre cele mai mari investiții imobiliare realizate vreodată în România.
Pentru realizarea lui era însă necesară clarificarea proprietății terenului. Parlamentul a adoptat o lege prin care cele 46 de hectare urmau să fie transferate gratuit din proprietatea statului către CCIR.
Curtea Constituțională a respins în 2021 sesizarea formulată împotriva legii. De această dată, motivarea hotărârii arată că Deliorga s-a aflat în majoritatea care a susținut constituționalitatea transferului. Președintele Klaus Iohannis a refuzat însă promulgarea și a trimis legea la reexaminare, invocând inclusiv valoarea terenului, lipsa unei contraprestații și posibile probleme privind ajutorul de stat.
Legea nu a mai intrat în vigoare. Terenul a rămas în proprietatea statului, iar proiectul pregătit de CCIR împreună cu grupul lui Iulian Dascălu nu a putut fi început în forma anunțată.
