Proiectul care ar fi încurajat fiscal companiile să construiască și să întrețină creșe sau grădinițe pentru copiii angajaților a ajuns, după ani de așteptare, la un raport de respingere. Depus în 2019, nu a devenit lege nici până la 8 octombrie 2026. Guvernul Ciucă nu l-a susținut, iar Comisia pentru buget a Camerei Deputaților a propus respingerea în martie 2025. Procedura nu este însă încheiată: fișa parlamentară nu consemnează un vot final al Camerei Deputaților.
Inițiativa este înregistrată ca PL-x 578/2019, iar stadiul afișat pe site-ul Camerei Deputaților este „raport depus; urmează să intre pe ordinea de zi”. Facilitatea propusă nu a produs efecte, iar promisiunea de a sprijini părinții prin investiții ale angajatorilor în educația timpurie a rămas fără rezultat legislativ.
Ce ar fi schimbat proiectul
Propunerea urmărea completarea Codului fiscal cu o facilitate pentru companiile cu cel puțin 30 de angajați. Acestea ar fi putut scădea din impozitul pe profit sumele folosite anual pentru construirea și/sau întreținerea unor creșe ori grădinițe destinate copiilor salariaților.
Textul transmis de Senat prevedea că, „în cazul companiilor cu minim 30 de angajați, se scutesc din plata impozitului pe profit, anual, sumele de bani utilizate pentru construirea și/sau întreținerea de creșe sau grădinițe pentru copiii angajaților acestora”. Construirea și funcționarea spațiilor trebuiau să respecte normele aplicabile.
Miza era un stimulent fiscal pentru angajatori. Nici amplasarea obligatorie a grădinițelor lângă sediul firmei nu era prevăzută în articolul citat. Apropierea copiilor de locul de muncă al părinților reprezenta unul dintre beneficiile practice invocate în susținerea măsurii.
O asemenea facilitate ar fi putut reduce o parte dintre dificultățile familiilor în care părinții lucrează: lipsa locurilor în unitățile publice, costurile serviciilor private și timpul consumat zilnic pentru transportul copiilor. Pentru firme, argumentele erau păstrarea angajaților și facilitarea revenirii la serviciu după concediul pentru creșterea copilului.
Senatul a adoptat inițiativa tacit
Proiectul a fost înregistrat la Senat pe 12 iunie 2019 și a primit ulterior numărul L430/2019. Printre inițiatori s-au aflat Ovidiu Raețchi și alți deputați PNL, alături de Petre-Florin Manole, de la PSD, și Petru Movilă, de la PMP.
Documentele oficiale clarifică o contradicție din relatările anterioare: Senatul nu a respins inițiativa, dar nici nu a adoptat-o printr-un vot favorabil al plenului. Pe 21 octombrie 2019, aceasta a fost adoptată tacit, prin depășirea termenului constituțional.
Înaintea acestui moment, Comisia pentru muncă a Senatului transmisese un aviz negativ, iar Comisia pentru buget depusese un raport negativ. Trecerea proiectului de prima Cameră nu a însemnat, așadar, depășirea obiecțiilor formulate în comisii. senat.ro
Raportul a venit după mai bine de cinci ani
La Camera Deputaților, inițiativa a fost înregistrată pe 28 octombrie 2019, nu în noiembrie, cum apărea într-unul dintre textele anterioare. Comisia pentru buget, finanțe și bănci trebuia să depună raportul până pe 26 noiembrie 2019.
Raportul de respingere a fost primit abia pe 26 martie 2025, după mai bine de cinci ani de la termenul stabilit inițial.
Între timp, proiectul a trecut prin circuitul avizelor. Potrivit relatărilor anterioare, comisiile pentru muncă, egalitate de șanse și drepturile omului au dat avize favorabile, iar Comisia pentru politică economică a dat un aviz nefavorabil.
Susținerea din unele comisii nu a fost suficientă pentru transformarea propunerii în lege. După așteptarea de ani pentru raportul comisiei sesizate în fond, inițiativa a primit o recomandare de respingere.
Însă, chiar și așa, proiectul poate ajunge într-un final în plen pentru a fi votat sau respins.
De ce Guvernul Ciucă nu a susținut facilitatea
Punctul de vedere negativ al Guvernului, cu numărul 5127 din 3 mai 2023, a fost primit la Camera Deputaților pe 4 mai 2023. Principalul argument prezentat de Executiv era că facilitatea putea avea caracter de ajutor de stat, deoarece ar fi avantajat o categorie delimitată de firme.
În răspunsul semnat de premierul Nicolae Ciucă și citat în materialul anterior, Guvernul considera că pragul de minimum 30 de angajați instituia un tratament favorabil pentru anumite companii. O astfel de măsură trebuia analizată și construită în acord cu regulile privind ajutoarele de stat.
Executivul ridica și problema justificării pragului. Inițiatorii nu explicau de ce tocmai firmele cu minimum 30 de salariați ar trebui să beneficieze de facilitate și nici cum se raporta acest criteriu la numărul copiilor care ar urma să folosească serviciile.
Numărul angajaților nu indică automat cererea pentru o creșă sau o grădiniță. O companie cu mulți salariați poate avea puțini părinți cu copii mici, în timp ce o firmă sub pragul propus poate avea o nevoie concretă de asemenea servicii. Aceasta era problema de proiectare a facilității semnalată de Executiv.
Tot în răspunsul din 2023, Guvernul amintea că legislația fiscală permitea deja deducerea unor cheltuieli pentru funcționarea creșelor și grădinițelor administrate de contribuabili. Acestea intrau în categoria cheltuielilor sociale, cu o limită de până la 5% din cheltuielile cu salariile personalului.
Propunerea din 2019 urmărea însă un mecanism diferit, prin raportare la impozitul pe profit, și nu prevedea un plafon valoric explicit în articolul citat. Deducerea unei cheltuieli din baza de calcul și scăderea unei sume din impozitul datorat sunt mecanisme distincte, cu efecte diferite asupra veniturilor bugetare.
Ajutorul de stat nu înseamnă o interdicție absolută
Obiecția Guvernului nu echivala cu demonstrarea faptului că orice sprijin fiscal pentru creșele companiilor ar fi imposibil. Regulile europene prevăd și situații în care ajutoarele de stat pot fi compatibile cu piața internă, în condițiile aplicabile fiecărei măsuri.
Prin urmare, problema era forma concretă a facilității: cine beneficiază, de ce sunt selectate acele firme și în ce condiții se acordă sprijinul. Un obiectiv social util nu înlătură obligația de a construi un mecanism fiscal clar și compatibil cu regulile europene.
Succesiunea documentelor indică un proiect care nu a obținut sprijinul instituțional necesar pentru adoptare. Refuzul Guvernului, întârzierea raportului și recomandarea de respingere sunt obstacolele documentate. Ele nu demonstrează existența unei interdicții generale europene asupra sprijinirii grădinițelor amenajate de angajatori.
Patronatele vedeau un câștig pentru părinți și angajatori
Ana Maria Icătoiu, vicepreședintă a organizației patronale OFA UGIR, susține că măsura ar fi fost bine primită de salariați. Argumentul central era timpul economisit de părinți prin reducerea drumurilor către și dinspre creșă sau grădiniță.
„Măsura ar crește totodată gradul de retenție și productivitatea”, declara reprezentanta patronatului.
Ea considera că posibilitatea de a avea copiii aproape de locul de muncă ar putea ajuta și revenirea mai devreme la serviciu din concediul pentru creșterea copilului. Beneficiul nu s-ar limita la părinți: angajatorii ar putea păstra mai ușor personalul și ar reduce dificultățile de organizare generate de lipsa unor servicii accesibile de îngrijire.
Reprezentanta OFA UGIR propunea și o variantă prin care asemenea servicii ar putea ajunge la angajații IMM-urilor: spații amenajate de proprietarii clădirilor de birouri, care să deservească firmele găzduite.
Aceasta era însă o sugestie de extindere a mecanismului, nu o prevedere a proiectului citat. Pentru aplicare, ar fi trebuit clarificat cine primește facilitatea fiscală, cine suportă investiția și cum sunt stabilite condițiile de acces pentru copiii angajaților mai multor companii.
O idee din pachetul pentru natalitate
Ovidiu Raețchi prezentase măsura în 2019 ca parte a unui pachet de șase inițiative pentru combaterea crizei demografice. Pachetul includea și vouchere de 150 de euro pe lună pentru servicii de îngrijire a copiilor sub trei ani, înființarea unor bănci de lapte matern și măsuri pentru susținerea alăptării.
Argumentul pentru creșele și grădinițele sprijinite de companii era legătura dintre accesul la îngrijirea copiilor și posibilitatea părinților de a lucra. Inițiatorii invocau insuficiența locurilor disponibile și costurile serviciilor private, greu de suportat pentru o parte dintre familii.
Aceste argumente explicau utilitatea urmărită, dar nu rezolvau întrebările privind pragul de eligibilitate, plafonarea facilității ori impactul fiscal. Eșecul proiectului până în prezent arată distanța dintre susținerea unei idei sociale și elaborarea unei măsuri care să obțină aprobările necesare.
Statul a reglementat și alte servicii de educație timpurie
În paralel, Guvernul a adoptat HG 1563/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1249 din 11 decembrie 2024. Actul aprobă metodologia de organizare și funcționare a serviciilor de educație timpurie complementare și înlocuiește reglementarea anterioară, din 2022.
Hotărârea privește un alt instrument de intervenție în educația timpurie. Ea nu introduce facilitatea fiscală propusă pentru firme în PL-x 578/2019 și nu reprezintă finalizarea acelei inițiative.
