Executivul și Ministerul Muncii dau înapoi în fața presiunilor venite din partea agențiilor de recrutare, dar și a patronatelor din economie și modifică iar condițiile în care urmează să fie angajați muncitorii străini.
Discuțiile din ianuarie de la Guvern dintre autorități și mediul de afaceri au inflamat spiritele în sector, după ce agențiile de recrutare s-au trezit că li se cere o garanție financiară de până la 200.000 de euro, ceea ce ar însemna practic instituirea unui monopol pe piață și scoaterea din joc a firmelor mici și mijlocii.
Patronatele avertizează că schimbarea legislației privind recrutarea de muncitori non-UE va bloca piața, pentru că vor fi întârzieri de cel puțin șase luni de zile în obținerea autorizației pentru dosarele aflate în lucru. Ori în tot acest timp, companiile care depind de forța de muncă străină riscă să-și întrerupă activitatea sau să piardă contracte.
Inițial, proiectul de ordonanță inițiat de Ministerul Muncii ar fi urmat să fie aplicat din 2027.
Propunerea guvernamentală
Acum, Guvernul vine și pune pe masa o nouă variantă de lucru care reduce garanția mult discutată la 75.000 de euro pentru un număr de până la 250 de străini plasați, în noua variantă de lucru a ordonanței de urgență privind plasarea muncitorilor străini aflată pe site-ul Cancelariei Guvernului,
În plus, pentru fiecare suplimentare cu 250 de străini plasați, valoarea depozitului financiar ori a scrisorii de garanție bancară, după caz, se majorează cu 50.000 euro, după cum se arată în document.
Noile reglementări au în vedere și standardizarea contractelor. Avem astfel contractul de prestări servicii (agenție–angajator), contractul de plasare tripartit (agenție–angajator–lucrător), inclusiv în limba română și într-o limbă înțeleasă de lucrător și un al treilea contract – contractul de muncă (angajator–lucrător).
În document se arată că pentru a desfășura activitatea de plasare a străinilor pe piața muncii din România, agenția de plasare este obligată să constituie, anterior emiterii autorizației, un depozit financiar într-un cont distinct, deschis la unitatea Trezoreriei Statului sau printr-o scrisoare de garanție bancară eliberată de o instituție bancară din România.
„Valoarea depozitului financiar ori a scrisorii de garanție bancară, după caz, este de 75.000 euro, echivalent în lei la cursul BNR din ziua constituirii, pentru un număr de până la 250 de străini plasați. Pentru fiecare suplimentare cu 250 de străini plasați, valoarea depozitului financiar ori a scrisorii de garanție bancară, după caz, se majorează cu 50.000 euro, echivalent în lei la cursul BNR din ziua depunerii”, se arată în document.
Ce acoperă garanția
Instituirea acestui depozit financiar ori a scrisorii de garanție bancară, după caz, are ca destinație garantarea obligațiilor agenției de plasare și acoperirea parțială a cheltuielilor care țin de costurile privind întoarcerea în statul de origine sau într-un alt stat unde are drept de ședere legală a străinilor plasați ca urmare a încetării, anulării sau revocării dreptului de ședere în România
De asemenea, sunt avute în vedere și costurile suportate de autorități pentru cazarea, masa, îngrijirea sau sprijinul străinilor plasați aflați în situații de vulnerabilitate sau risc.
Depozitul financiar ori scrisoarea de garanție bancară au ca destinație garantarea tuturor obligațiilor agenției de plasare și sunt utilizate pentru acoperirea contravalorii amenzilor contravenționale aplicate agenției de plasare a forței de muncă a străinilor în baza prezentei ordonanțe de urgență, cuprinse în titluri executorii și care nu au fost achitate în termenul legal, se mai arată în noua variantă de lucru a ordonanței de urgență.
De unde a pornit scandalul
La mijlocul lunii ianuarie – 15 și 16 ianuarie – au avut loc la Guvern, la Palatul Victoria, dezbateri publice în legătură cu proiectul de ordonanță privind înregistrarea și obligațiile angajatorilor străinilor, dar și autorizarea și funcționarea agențiilor de plasare a străinilor pe piața muncii din România. Au participat autorități și mediul privat/societatea civilă, fiind prezente mai multe patronate, inclusiv Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, reprezentanți ai IMM-urilor, precum și companii din zona de recrutare.
Guvernul a pus pe masă un proiect de act normativ în care li se solicita agențiilor de plasare a străinilor o garanție de 200.000 euro. Acestea erau obligate să constituie un depozit financiar la Trezorerie în valoare de 200.000 euro pentru un număr de până la 1000 străini, iar suma urma să crească cu 100 000 euro pentru fiecare 1000 de străini aduși în plus. Garanția era necesară pentru acoperirea costurilor de repatriere, în caz de încetare, anulare sau revocare a dreptului de ședere a străinilor mediați. Mediul de afaceri a reacționat dur: este vorba de monopol pe piață, acuzând guvernanții că nu țin seama de propunerile venite din partea agențiilor de recrutare.
Avertismentul patronatelor
Patronatele din economie au contestat cu insistență „garanția”de 200.000 euro pe care guvernanții au vrut să o impună și care va duce la un blocaj în piață.
„Garanția a fost contestată de toată lumea, este în mod clar o povară, o barieră care în mod declarativ are că scop recuperarea banilor – o parte -, pe care statul îi cheltuie cu repatrierea muncitorilor. Lucrul acesta se poate rezolva și altfel, adică nu neapărat cu depozitul de 200.000 euro, care restricționează accesul firmelor mici și mijlocii la efectuarea acestor activități internationale”, a declarat Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forta de Muncă din România.
La rândul lui, preşedintele asociaţiei patronale IMM România, Florin Jianu, a vorbit și el de starea de nemulțumire din rândul angajatorilor din România vizavi de reglementările avute în vedere de Guvern.
„Evident că nemulțumește pe de-a-ntregul angajatorii, dar și agențiile de plasare de forță de muncă. Ce mă revoltă pe mine ca om de reprezentare în domeniul acesta de foarte mulți ani este opacitatea în discuții”, a precizat Florin Jianu.
Fără comisioane
Printre prevederile actului normativ se mai află și faptul că agenția de plasare a străinilor percepe contravaloarea serviciilor de plasare a străinilor doar de la angajator, în temeiul contractului de prestări servicii încheiat între aceștia, element ce trebuie menționat și în contractul de plasare.
De asemenea, este interzisă orice activitate de punere în legătură a unui angajator din România cu un străin care se află în căutarea unui loc de muncă, dacă această activitate nu are ca scop exclusiv stabilirea unui raport de muncă.
În același timp, agenției de plasare îi este interzis să perceapă de la străinii plasați comisioane, tarife sau taxe ori să solicite străinilor plasați constituirea de garanții sau depozite în vederea asigurării îndeplinirii obligațiilor asumate de aceștia prin contractul de plasare.
Personalul cu atribuții de control al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspecției Muncii, Inspectoratului General pentru Imigrări, Poliției Române precum al altor instituții, poate efectua verificări cu privirea la îndeplinirea condițiilor de autorizare și funcționare a agenției de plasare, oricând pe durata autorizării, conform atribuțiilor legale.
Monitorizare timp de doi ani
Textul proiectului obligă agențiile să monitorizeze muncitorii timp de doi ani după intrarea în România, fiind responsabile pentru: vizite trimestriale la locul de muncă; sesizarea autorităților la orice suspiciune de exploatare; raportarea rapidă a absențelor nemotivate ale muncitorilor; identificarea de noi locuri de muncă dacă aceștia își pierd jobul.
Îndeplinirea acestor obligații presupune un aparat logistic și administrativ uriaș, adică costuri uriașe în spate. Cât privește firmele mai mici, acestea trebuie să plătească repatrierea forțată, returnarea sau expulzarea, ceea ce înseamnă o sumă de până la 2.000 euro per străin.
Printre noutățile OUG aflat în dezbatere publică, acum, se mai numără și înființarea platformei WorkinRomania.Gov.ro, operată tehnic de Ministerul Afacerilor Interne.
Platforma ar urma să includă Registrul Angajatorilor Străinilor (RAS), Registrul Agențiilor de Plasare a Străinilor (R.A.P.S.) și interconectează toate bazele de date ale ministerelor relevante, inclusiv MAI, MAE, Justiție, ANAF.
Contingent mai mic, în 2026
Executivul a aprobat, pentru 2026, ca 90.000 de lucrători străini să fie nou–admişi pe piaţa forţei de muncă din România, mai puțin cu 10.000 față de anul trecut. Aceasta în ciuda solicitărilor venite din partea companiilor de a fi suplimentat efectivul.
Până la data de 26 septembrie 2025, erau eliberate 42.544 de vize pentru angajare în muncă acordate cetățenilor străini care urmau să intre în România, fiind respinse 9.851 cereri de eliberare a vizelor de lungă şedere pentru angajare în muncă/detașare, potrivit datelor comunicate de Ministerul Afacerilor Externe.
Cei mai mulți muncitori străini provin din state precum Nepal, Italia, Turcia, Sri Lanka, un sfert dintre ei lucrând în București.
