Wizz Air vinde bilete de aproape 4 miliarde de lei în România. În schimb, ANAF nu colectează taxe de la compania low-cost

Avion Wizz Air pe Aeroportul din Iasi, sursa foto: Aeroportul din Iasi/Facebook

Două sucursale ale grupului Wizz Air au raportat în 2025 o cifră de afaceri cumulată de 525,4 milioane de lei. În raportarea consolidată, România asigură 10,69% din veniturile Wizz Air, altfel spus o sumă de aproape 610 de milioane de euro sau 3,2 miliarde de lei.

Pentru anul în curs, 2026, vânzările de bilete se apropie de 4 miliarde de lei sau 750 de milioane de euro. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) ne-a transmis profitul din zborurile internaționale poate fi impozabil în Ungaria sau Malta, chiar dacă biletele sunt vândute pentru plecări din România.

Asta din cauza unei reguli europene care împiedică dubla taxare pentru firmele care nu au sediu permanent în a doua țară. Fiscul colectează taxe doar pentru angajații din România ai WizzAir, sume ce ajung la maximum 100 de milioane de euro, conform raportărilor sucursalelor. Conducerea Wizz Air a decis să nu ofere NewsCenter.ro informațiile legate de taxele plătite pentru veniturile din România și angajații români, așa cum ni s-a transmis într-un răspuns din partea companiei.

Activitatea Wizz Air în România apare în evidențele ANAF prin trei entități, dintre care două sucursale au raportat pentru 2025 o cifră de afaceri cumulată de 525,4 milioane de lei.

În paralel, grupul atribuie României venituri de peste 3,2 miliarde de lei în anul financiar încheiat la 31 martie 2026. România furnizează 10,69% din veniturile consolidate și este a doua piață individualizată în raport după Italia.

Peste 600 de milioane de euro atribuite României

Wizz Air Holdings raportează 608,5 milioane de euro pentru România în intervalul 1 aprilie 2025-31 martie 2026, față de 561,7 milioane în exercițiul precedent. Creșterea este de aproximativ 8,3%. La un curs orientativ de 5 lei/euro, valoarea actuală înseamnă 3,04 miliarde de lei.

Totalul grupului a fost de 5,691 miliarde de euro. Italia este înaintea României, cu 754,3 milioane de euro. Indicatorul geografic include venituri din bilete și servicii auxiliare, nu doar prețul transportului de bază. De aceea, întreaga sumă nu poate fi descrisă exclusiv ca vânzare de bilete.

Pentru cele șase luni dintre 1 aprilie și 30 septembrie 2026, grupul atribuie României 397,2 milioane de euro, față de 356,9 milioane în perioada similară din 2025. Avansul este de aproximativ 11,3%, iar ponderea în veniturile semestriale ale grupului, de 3,8018 miliarde de euro, este de 10,45%.

Echivalentul în lei se apropie de două miliarde, la același curs orientativ. Rezultatul semestrial nu poate fi dublat automat pentru a anticipa veniturile unui an întreg.

Metodologia grupului repartizează veniturile geografic după aeroportul primei plecări din fiecare rezervare. Nu este o clasificare după cetățenia cumpărătorului, domiciliul său sau locul din care accesează site-ul.

O rezervare dus-întors care începe în Italia și are România drept destinație poate contribui la veniturile atribuite Italiei. Raportul nu permite stabilirea ponderii acestor rezervări și nici identificarea rutelor Italia-România drept cele cu cele mai mari încasări.

Altfel spus, veniturile asigurate de români pot fi mult mai mari decât cele aproape 11% din raportul oficial. Asta ținând cont de comunitățile mari de români din Italia, Spania, Germania și Marea Britanie care se întorc acasă pentru o vacanță sau pentru o pauză între contracte.

Wizz Air raportează în România doar 100 de milioane de euro, taxele pentru salariați

Conform datelor obținute de NewsCenter.ro de la Fisc, compania low-cost operează în România prin trei entități care sunt înregistrate ca sucursale.

„Pentru compania Wizz Air au fost identificate în total trei entități”, a transmis Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, într-un răspuns pentru NewsCenter.ro, semnat de directorul general Alin Blandian Bogaseru.

Prima este Wizz Air Hungary LTD. Budapes Sucursala București, CUI 26621427. A doua este Wizzair Malta Limited LUQA Sucursala Otopeni, CUI 46966293, despre care instituția precizează că figurează în baza publică a Ministerului Finanțelor „cu personal angajat”. A treia este Wizz Air Hungary Lehikozlekedesi Korlatol Felelossegu Tarsasag, CUI 22776003.

Pentru primele două sunt disponibile datele financiare analizate în acest articol. Răspunsul ANAF nu prezintă bilanțul sau veniturile celei de-a treia entități. În consecință, suma de 525,4 milioane de lei reprezintă cifra de afaceri cumulată a celor două sucursale, nu totalul veniturilor tuturor celor trei înregistrări fiscale.

Wizz Air vinde bilete de 600 de milioane de euro în România pentru care nu plătește taxe în țara noastră. Și are aproape 1.500 de de angajați pentru care achită taxe în România.

Sucursala din Otopeni: 501 milioane de lei și aproape 1.500 de salariați

Wizz Air Malta Limited Luqa – Sucursala Otopeni a fost înființată în octombrie 2022. Potrivit datelor ListaFirme.ro, pentru 2025 a raportat o cifră de afaceri de 501,4 milioane de lei și un profit net de 21,7 milioane de lei. Numărul mediu de salariați a fost de 1.498, față de 1.332 în 2024.

Cifra de afaceri a crescut cu aproximativ 21,7% față de cele 411,95 milioane de lei din 2024. Datoriile totale au coborât de la 354,28 milioane la 141,23 milioane de lei, iar capitalurile proprii au urcat la 37,29 milioane de lei, conform platformei ListaFirme.ro.

Veniturile totale ale sucursalei au fost de 529,29 milioane de lei. Acesta este un indicator distinct de cifra de afaceri.

Confirmarea ANAF că sucursala are personal nu înseamnă că ea funcționează exclusiv pentru plata salariilor. Nici răspunsul instituției, nici bilanțul sumar nu explică integral natura operațiunilor înregistrate local sau relațiile comerciale cu celelalte entități ale grupului.

Wizz Air Hungary Ltd. Budapest – Sucursala București, înființată în 2010, a raportat în 2025 o cifră de afaceri de 24 milioane de lei și un profit net de 220.532 de lei, potrivit ListaFirme.ro. Numărul mediu de salariați era zero.

Datoriile totale ajungeau la 1,38 miliarde de lei, în timp ce capitalurile proprii erau negative, de 1.26 miliarde de lei. Activele circulante însumau 125,35 milioane de lei.

Ce spune ANAF-ul despre taxele plătite de Wizz Air în România

În timp ce toate companiile înregistrare în România au bilanțurile la vedere, ANAF a răspuns că raportările Wizz Air în România ar intra sub regula „obligațiilor legale privind secretul fiscal”.

De-abia după insistențe din partea NewsCenter.ro, ANAF ne-a explicat că practic statul român nu încasează taxele din biletele vândute de WizzAir românilor, ci doar din impozitarea forței de muncă a persoanelor cu rezidența în România.

„În ceea ce privește regimul fiscal aplicabil transportatorilor aerieni comunitari, acesta este prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate, Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și Convențiile de evitare a dublei impuneri încheiate de România”, arată instituția.

Altfel spus, profitul din zborurile internaționale poate fi impozabil în Ungaria sau Malta, chiar dacă biletele sunt vândute pentru plecări din România.

În secțiunea despre sediul permanent și impozitul pe profit, ANAF invocă articolul 8 din Codul fiscal și articolul 5 din convenția de evitare a dublei impuneri. „Profiturile unei întreprinderi dintr-un stat contractant sunt impozabile numai în acel stat, cu excepția cazului în care își desfășoară activitatea în celălalt stat printr-un sediu permanent”, explică instituția.

Separat, ANAF amintește că „transportatorii aerieni comunitari au dreptul de a opera servicii aeriene intracomunitare”, iar statele membre nu condiționează acest drept de un permis ori de o autorizație suplimentară. Această prevedere privește accesul la operare, nu dovada plății sau neplății unor taxe.

În plus, conducerea Fiscului a refuzat constant să precizeze care au fost veniturile din taxe și impozite de orice tip pe care statul român le-a încasat anual, în oricare din ultimii ani, de la Wizz Air.

Regulile pentru angajații echipajelor Wizz Air

Pentru personalul navigant, instituția invocă regulamentele europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Potrivit textului reprodus în răspuns, activitatea unui membru al echipajului de comandă sau de cabină este considerată desfășurată „în statul membru în care se află baza de reședință”.

„Dovada legislației aplicabile se face prin documentul portabil A1”, precizează ANAF. Documentul „are forță obligatorie pentru instituțiile celorlalte state membre până la retragerea sau invalidarea acestuia de către instituția emitentă”. Răspunsul nu spune câți angajați Wizz Air au asemenea documente și nu comunică sumele plătite pentru aceștia.

Reprezentanții companiei Wizz Air din România au refizat să ne precizeze un punct de vedere al operatorului low-cost. Ni s-a transmis că decizia conducerii Wizz Air a fost să nu ne ofere aceste informații.

Operatorii români, între restructurare și insolvență

În timp ce Wizz Air raportează venituri în creștere atribuite României, mai mulți transportatori locali se confruntă cu dificultăți.

TAROM a înregistrat o pierdere netă de aproximativ 288 de milioane de lei în 2025, potrivit NewsCenter.ro. Cifra de afaceri a scăzut cu aproximativ 10%, la puțin peste un miliard de lei, iar cheltuielile totale au ajuns la 1,89 miliarde de lei.

AnimaWings a anunțat intrarea în insolvență pe 28 octombrie și suspendarea zborurilor regulate până la 31 decembrie 2026 inclusiv. Pentru Dan Air, procedura a fost deschisă la 6 noiembrie, compania anunțând că intenționează să continue operarea.

NewsCenter.ro a arătat și că ultimul bilanț HiSky Europe disponibil în evidențele consultate la 26 octombrie era cel pentru 2024: afaceri de 917,2 milioane de lei, pierdere netă de 18,8 milioane și datorii de 295,6 milioane de lei. Între timp, și HiSky și-a cerut insolvența.

Text despre deficitul din turism: 4,5 miliarde de euro

România a înregistrat un deficit de 3,322 miliarde de euro la categoria „turism-călătorii” în primele nouă luni din 2026, potrivit datelor provizorii ale Băncii Naționale a României.

Pentru anul trecut, deficitul din turism a fost de 4,6 miliarde de euro.

Plățile către exterior au însumat 7,482 miliarde de euro, în timp ce încasările au fost de 4,160 miliarde. Deficitul s-a redus cu 194 de milioane de euro, aproximativ 5,5%, față de perioada similară din 2025, când ajungea la 3,516 miliarde.

Încasările au crescut cu circa 12,1%, mai repede decât plățile, care au avansat cu 3,5%. Soldul negativ arată că România cumpără servicii de călătorie din exterior în valoare mai mare decât vinde nerezidenților. Indicatorul aparține balanței serviciilor, iar transportul internațional de pasageri este înregistrat separat; deficitul nu poate fi echivalat cu încasările companiilor aeriene străine.

Lasă un răspuns