România importă cea mai mare parte a țițeiului pe care îl rafinează și o parte din gazele pe care le consumă. De aceea, solicitarea președintelui francez Emmanuel Macron de a amâna cu un an regulile europene privind emisiile de metan din importuri poate interesa direct companiile românești. Franța cere mutarea termenului de la 1 ianuarie 2027 la 1 ianuarie 2028, pentru ca importatorii să aibă mai mult timp să obțină de la producătorii externi date verificate despre emisii. Comisia Europeană nu a acceptat, până acum, schimbarea datei.
Macron a formulat cererea într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Potrivit Reuters, Franța consideră că aplicarea obligației în calendarul actual ar putea îngreuna aprovizionarea cu petrol și gaze. Peste zece state membre, inclusiv Germania, susțin amânarea. În lipsa unei modificări a regulamentului, termenul rămâne însă 1 ianuarie 2027.
Regulamentul UE 2024/1787 cere importatorilor să demonstreze că petrolul, gazele naturale și cărbunele cumpărate din afara Uniunii provin de la producători care aplică măsuri de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de metan echivalente celor europene. Cerința privește contractele încheiate sau reînnoite după 4 august 2024. Pentru contractele mai vechi, importatorii trebuie să depună toate eforturile rezonabile pentru a obține aceste condiții.
De ce contează amânarea pentru România
Producția internă de petrol estede 2,7–2,9 milioane de tone anual, față de un necesar de aproximativ 12 milioane de tone, conform datelor consultate de NewsCenter.ro. Diferența, de circa 8–9 milioane de tone, este acoperită din importuri, în principal prin portul Constanța. Țițeiul ajunge la rafinăriile Petrobrazi, Petromidia și Petrotel. Separat, România a importat în 2025 peste două milioane de tone de motorină, potrivit aceleiași analize. Obligația privind metanul vizează importul de țiței, nu automat și motorina deja rafinată importată ca produs finit.
La gazele naturale, România își acoperă cea mai mare parte a consumului din producția proprie. Analiza Fanatik estimează producția anuală la 8–9 miliarde de metri cubi și consumul la 10-11 miliarde. Importurile, de aproximativ 1-2 miliarde de metri cubi anual, completează necesarul, mai ales în perioadele cu cerere ridicată. Cifrele reprezintă estimări anuale, nu volumele aferente contractelor care vor intra sub incidența obligației în 2027.
Pentru importatorii români, un an suplimentar ar însemna mai mult timp pentru a cere producătorilor externi informații despre emisii, pentru a stabili cum sunt verificate și pentru a adapta contractele.
Comisia a recomandat flexibilitate pentru sancțiuni, nu schimbarea termenului
Comisia Europeană a emis deja o recomandare privind aplicarea sancțiunilor legate de obligațiile importatorilor. Recomandarea nu modifică regulamentul și nu mută termenul de conformare. Cererea Franței urmărește tocmai această schimbare: amânarea obligației propriu-zise până la 1 ianuarie 2028. Autoritățile competente din fiecare stat membru sunt cele care urmăresc respectarea regulilor și decid aplicarea sancțiunilor.
Pentru producătorii de petrol și gaze care operează în România, situația este diferită. Regulamentul le impune obligații privind identificarea și repararea scurgerilor de metan din instalațiile aflate în UE. Solicitarea lui Macron privește cerința aplicabilă importurilor din afara Uniunii; o eventuală amânare a acesteia nu ar elimina obligațiile producătorilor români.
În cazul României, miza este mai mare la țiței, unde importurile acoperă cea mai mare parte a necesarului estimat, și mai redusă ca volum la gaze, unde predomină producția internă. Până când Comisia și statele membre decid dacă schimbă calendarul, importatorii trebuie să se pregătească pentru termenul aflat în vigoare: 1 ianuarie 2027.
