Georgian Drăgan a intrat în Poliție în 2012, ca ofițer la Biroul Rutier Ploiești, iar aproximativ zece ani mai târziu conducea Cabinetul inspectorului general al Poliției Române. La 34 de ani a primit gradul de chestor, o ascensiune contestată de Sindicatul Diamantul, cu care în prezent se confruntă și în instanță. Drăgan le cere sindicaliștilor și unei publicații daune morale totale de 75.000 de euro.
Ascensiunea lui Georgian Drăgan în Poliția Română ridică semne de întrebare pentru sindicaliștii care îi contestă atât viteza avansării, cât și modul în care a primit gradul de chestor. CV-ul său arată că actualul director al Cabinetului inspectorului general a trecut în numai zece ani de la controlarea traficului rutier din Ploiești la una dintre pozițiile aflate în imediata apropiere a conducerii Poliției Române.
Cea mai mare parte a carierei sale nu s-a desfășurat însă în structurile operative, ci în comunicare, relații publice și cabinetele conducerii. Drăgan a devenit una dintre vocile oficiale ale Poliției, motiv pentru care sindicaliștii l-au poreclit „Vocea IGPR”. Tot ei îi spun și „Bebe”, cu trimitere la vârsta la care a ajuns chestor și în cercul restrâns al conducerii instituției.
Chestorul promovat cu ajutorul lui Despescu, conform acuzațiilor sindicatelor
Conflictul nu mai este doar unul purtat prin declarații și postări publice. Georgian Drăgan i-a chemat în judecată pe Emil Pascut și Vitalie Josanu, reprezentanți ai Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, precum și sindicatul și publicația Incisiv de Prahova.
Chestorul solicită daune morale de 50.000 de euro, în solidar, de la cei doi sindicaliști și organizația lor, plus alți 25.000 de euro de la publicație. El susține că afirmațiile făcute despre cariera și promovările sale i-au afectat reputația profesională.
Sindicatul a anunțat, la rândul său, că va depune întâmpinare și cerere reconvențională. Astfel, traseul profesional al unuia dintre cei mai tineri chestori din Poliția Română ar putea ajunge să fie analizat și în cadrul unui proces civil.
Georgian Drăgan este prezentat de sindicaliști și de mai multe publicații drept un apropiat al chestorului general Bogdan Despescu, secretar de stat în MAI și fost șef al Poliției Române.
Relația de apropiere nu este confirmată oficial, însă cariera lui Drăgan s-a dezvoltat în structurile centrale asupra cărora Despescu exercită atribuții de coordonare.
De la Rutiera Ploiești la purtător de cuvânt al Poliției Române
Georgian Drăgan s-a născut la 19 iulie 1989. Între 2008 și decembrie 2011 a urmat Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, unde a obținut diploma de licență în Drept și calificarea de ofițer al Ministerului Afacerilor Interne.
Potrivit CV-ului său, și-a început activitatea la 1 ianuarie 2012, la numai câteva zile după încheierea studiilor, ca ofițer de poliție rutieră în cadrul Biroului Rutier Ploiești. Avea 22 de ani.
Experiența sa în activitatea rutieră a fost însă relativ scurtă. În octombrie 2013, după mai puțin de doi ani, Drăgan a devenit purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean Prahova. Din acel moment, aproape întreaga sa carieră s-a desfășurat în comunicare publică sau în apropierea conducerii Poliției.
În decembrie 2014, la 25 de ani, a fost mutat la București și numit purtător de cuvânt în cadrul Centrului de Informare și Relații Publice al Inspectoratului General al Poliției Române. A rămas în această poziție timp de patru ani, până la sfârșitul lui 2018, devenind una dintre cele mai recognoscibile figuri publice ale IGPR.
În paralel cu activitatea profesională, Drăgan și-a continuat studiile. În iulie 2012 a obținut o a doua diplomă de licență în Drept, de la Universitatea Ecologică din București. Între 2012 și 2014 a urmat un master în managementul cooperării polițienești internaționale la Academia de Poliție, iar între 2016 și 2018 un alt master, în psihologie aplicată în domeniul securității naționale, la Universitatea Ecologică.
Șef de serviciu și consilier în aceeași zi
Unul dintre cele mai neobișnuite momente ale traseului consemnat în CV apare la 31 decembrie 2018. Documentul menționează pentru această dată funcția de șef al Serviciului Cabinet din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Prahova.
Tot din 31 decembrie 2018 începe însă următoarea etapă profesională: consilier delegat la Cabinetul inspectorului general al Poliției Române. Această activitate a continuat până la 27 iulie 2019. Cronologia sugerează că funcția de la Prahova a reprezentat poziția de bază, în timp ce Drăgan a fost delegat chiar din aceeași zi la conducerea IGPR.
După aproximativ șapte luni petrecute în Cabinetul inspectorului general, Drăgan a revenit formal, pentru numai câteva zile, în funcția de ofițer de presă la Centrul de Informare și Relații Publice. CV-ul indică intervalul 28 iulie–7 august 2019.
Pe 8 august 2019 a urmat o nouă promovare: Drăgan a fost împuternicit director adjunct al Direcției Informare și Relații Publice din Ministerul Afacerilor Interne. Avea 30 de ani.
A ocupat această poziție până la 19 noiembrie 2019, după care a revenit la IGPR, unde a fost împuternicit șef al Serviciului Comunicare Strategică și Interinstituțională. Mai puțin de un an mai târziu, la 6 septembrie 2020, a fost împuternicit director al Centrului de Informare și Relații Publice.
Împuternicirile succesive sunt importante deoarece permit ocuparea temporară a unor funcții de conducere înaintea definitivării prin concurs sau numire. În cazul lui Drăgan, acestea au creat o succesiune aproape neîntreruptă de poziții de conducere, începând de la vârsta de 30 de ani.
În Cabinetul șefului Poliției, la numai 32 de ani
La 6 septembrie 2021, Georgian Drăgan a făcut un nou salt profesional. A fost împuternicit director al Cabinetului inspectorului general al Poliției Române, structură aflată în centrul decizional al instituției.
Avea 32 de ani și mai puțin de zece ani de activitate în Poliție.
Exact un an mai târziu, pe 6 septembrie 2022, a devenit director cu drepturi depline al Cabinetului inspectorului general. Potrivit CV-ului întocmit în 2024, aceasta era și funcția pe care o ocupa la momentul redactării documentului.
În intervalul octombrie 2022–februarie 2023, Drăgan a urmat și cursul „Securitate și bună guvernare” organizat de Colegiul Național de Apărare. La scurt timp, în 2023, a primit gradul de chestor de poliție, echivalentul gradului de general din structurile militare.
Avea 34 de ani și devenea astfel cel mai tânăr chestor din Poliția Română, potrivit informațiilor prezentate public de organizațiile sindicale.
De la absolvirea Academiei de Poliție și până la intrarea în corpul chestorilor trecuseră aproximativ 12 ani. Din aceștia, Drăgan lucrase mai puțin de doi ani ca ofițer de poliție rutieră, iar restul carierei se desfășurase preponderent în comunicare publică, cabinete și funcții administrative de conducere.
Sindicatul cere explicații pentru gradul de chestor
Sindicatul Diamantul contestă legalitatea sau cel puțin explicarea publică a acestei ascensiuni. Reprezentanții organizației afirmă că, potrivit calculelor realizate pe baza stagiilor minime prevăzute de Statutul polițistului, Drăgan nu ar fi putut parcurge toate gradele profesionale în intervalul scurs de la absolvirea Academiei.
Aceasta este însă poziția sindicatului, contestată de Georgian Drăgan, iar existența unei cariere rapide nu dovedește prin ea însăși încălcarea legii. Avansările înainte de îndeplinirea stagiului minim pot avea regimuri și justificări speciale, iar acordarea gradului de chestor se face prin decret prezidențial, la propunerea ministrului Afacerilor Interne.
Problema ridicată de sindicaliști este tocmai lipsa unei explicații publice privind mecanismul concret prin care Drăgan a ajuns atât de repede la acest grad. În 2026, Sindicatul Diamantul a deschis un proces separat prin care cere motivarea decretului prezidențial de avansare.
Prin această acțiune, organizația urmărește să afle care au fost meritele excepționale, evaluările și temeiurile administrative care au stat la baza propunerii și acordării gradului. Până la o hotărâre definitivă sau la publicarea documentelor relevante, suspiciunile sindicaliștilor rămân acuzații care trebuie probate.
Războiul dintre „Vocea IGPR” și sindicaliști
Relația dintre Drăgan și sindicatele Diamantul și Europol s-a deteriorat și mai mult după conferința de presă organizată de IGPR în 21 mai 2026. Evenimentul a avut loc în contextul unei investigații jurnalistice privind presupuse presiuni politice exercitate în interiorul Poliției Române.
Drăgan a declarat atunci că instituția nu va accepta ca anumite persoane sau organizații să impună ce șefi trebuie împuterniciți în funcții de conducere.
„Nu vom accepta ceea ce au încercat să facă mulți ani de zile și vor încerca și mulți ani de aici înainte, să ne impună domniile lor ce șefi să fie împuterniciți pe anumite funcții de conducere”, este declarația citată de Emil Pascut.
Sindicaliștii au interpretat mesajul drept o acuzație directă la adresa Diamantul și Europol. Pascut susține că cele două organizații nu au încercat să impună șefi în Poliție și afirmă că IGPR nu a prezentat dovezi, deși sindicatul le-ar fi cerut oficial în baza Legii 544/2001.
În cererea sa de chemare în judecată, Georgian Drăgan susține, prin avocați, că este o persoană recunoscută în comunitate și că are o reputație profesională neștirbită, afectată de o campanie de denigrare. Sindicaliștii răspund că reputația publică trebuie confruntată cu întrebările existente despre carieră, grade și promovări.
