Un contract foto-video de 165.767 de lei, încheiat de ALPAB în mandatul lui Nicușor Dan cu firma implicată în scandalul imaginilor trucate, a ajuns în apel. Tribunalul a dispus plata serviciilor, dar instituția publică a contestat hotărârea.
Administrația Domeniului Public a Municipiului București, instituție aflată în subordinea municipalității conduse de Ciprian Ciucu, contestă în apel obligația de a plăti 165.767 de lei pentru servicii foto-video contractate de ALPAB în mandatul lui Nicușor Dan.
Beneficiara este Creative & Innovative Management SRL, firmă care apare și în ancheta privind imaginile trucate cu actualul președinte. Tribunalul a constatat abateri de la procedura contractuală de raportare și recepție, dar a apreciat că serviciile esențiale au fost realizate și trebuie achitate. Hotărârea nu este definitivă.
Apelul
Contestația deciziei de la fond a fost înregistrată pe 27 octombrie la Curtea de Apel București.
Administrația Domeniului Public a Municipiului București a susținut că prestatorul nu a respectat procedura de raportare și recepție lunară pentru contractul de servicii foto-video contractate de ALPAB în 2024. Tribunalul a constatat existența unor abateri de la această procedură, dar a considerat că ele nu justifică refuzul integral al plății, deoarece serviciile esențiale au fost realizate.
Apelul a fost declarat la 5 august 2026, în dosarul 21179/3/2026, potrivit portalului instanțelor. Prin sentința civilă nr. 7565 din 21 iulie 2026, Tribunalul București a admis cererea firmei și a obligat instituția publică să achite factura, penalități de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere, calculate de la scadență până la plata efectivă, precum și 8.594,50 lei cheltuieli de judecată.
Creative & Innovative Management SRL este deținută de Gheorghe Liviu Bicuți, cu 70% din părțile sociale, și Marius Niculae, cu 30%, potrivit ListaFirme.ro.
Implicarea în dosarul DIICOT al pozelor trucate cu Coldea și Nicușor Dan
Creative & Innovative Management apare și în ancheta DIICOT privind fotografiile trucate din campania prezidențială din 2025. Potrivit documentelor citate anterior de NewsCenter.ro, societatea ar fi transferat 92.500 de lei către CStudio Ro Film Production, firma implicată în realizarea materialului care înscena o întâlnire între Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea.
Transferul ar fi fost făcut la 22 aprilie 2025. Liviu Bicuți este tatăl lui Andrei Gabriel Bicuți, patronul Training Private Group, societate care apare în aceeași anchetă. Separat, aceasta a transferat către CStudio 59.700 de lei, între octombrie 2024 și aprilie 2025, iar Andrei Bicuți i-a trimis personal lui Mihai Cojocaru încă 79.400 de lei. Cele trei categorii însumează 231.600 de lei, dar privesc perioade și relații comerciale diferite, fără ca întreaga sumă să poată fi atribuită automat trucajului.
Potrivit informațiilor publicate de NewsCenter.ro, o angajată a Training Private Group a rezervat casa din Tunari, un angajat l-a interpretat pe Nicușor Dan, iar altul a asigurat echipamentele. Cojocaru a susținut că pregătea un pamflet politic și că suportase costurile filmării.
Contractul încheiat în mandatul de primar al lui Nicușor Dan
Contractul de achiziție publică este identificat în motivarea sentinței prin numărul 6763 din 4 iunie 2024. A fost încheiat în temeiul Legii nr. 98/2016 și avea ca obiect servicii de fotografiere și videografie pentru activitățile și evenimentele ALPAB.
Durata prevăzută era de șapte luni, iar prețul total era de 139.300 de lei fără TVA, respectiv 165.767 de lei cu TVA. Motivarea nu identifică un număr de anunț SEAP și nici procedura concretă prin care a fost selectat prestatorul, astfel că din această hotărâre nu se poate stabili dacă atribuirea a rezultat dintr-o licitație sau dintr-o achiziție directă.
Firma trebuia să realizeze materialele foto-video solicitate, să le transmită în termenele stabilite și să întocmească rapoarte lunare de activitate. Potrivit documentației contractuale descrise în proces, materialele trebuiau comunicate în 24 de ore de la realizare sau cel târziu în ziua următoare.
Contractul prevedea și o procedură lunară de recepție: ambele părți trebuiau să semneze procese-verbale, iar rapoartele de activitate trebuiau să descrie serviciile efectuate și să fie însoțite de materialele realizate, pe suport electronic. Plata era legată de factură și de documentele de recepție.
Serviciile prestate
În practică, la 18 decembrie 2024, prestatorul a predat un hard-disk cu materiale foto-video și 14 rapoarte de activitate pentru perioada iunie-decembrie 2024, fiind întocmit un proces-verbal de predare-primire. Ulterior, firma a emis factura PHCMI nr. 227 din 23 decembrie 2024, pentru întreaga valoare a contractului.
Potrivit susținerilor reclamantei, factura a fost transmisă prin sistemul electronic și prin e-mail. Instituția nu a achitat-o, iar disputa a continuat în 2025 și 2026.
La o solicitare de confirmare a soldului din octombrie 2025, ALPAB a răspuns că în contabilitate nu existau facturi înregistrate și neachitate aferente relației contractuale. În aprilie 2026, administrația a reiterat că factura nu era înregistrată și că, din acest motiv, nu putea efectua plata. Firma a transmis o somație la 27 aprilie 2026, apoi a deschis procesul la 28 mai 2026.
Principalul reproș a fost lipsa recepțiilor lunare. Instituția a arătat că documentele fuseseră predate cumulativ la final și că această modalitate de lucru o lipsise de posibilitatea de a verifica succesiv serviciile și de a solicita remedieri pe parcurs.
Administrația a susținut și că simpla predare a unui hard-disk nu echivala cu recepția contractuală. A contestat, de asemenea, existența unei împuterniciri prin care angajata care primise materialele putea să accepte serviciile în numele instituției.
Un alt argument a fost că materialele nu ar fi fost utilizate pe site, pe canalele de comunicare ori în alte produse oficiale. Instituția a admis că neutilizarea nu determina singură inexistența obligației de plată, dar a invocat-o în sprijinul susținerii că prestațiile nu fuseseră acceptate tacit.
Cum s-a apărat firma lui Bicuți
Creative & Innovative Management a răspuns că această prezentare ignora corespondența purtată în timpul contractului. Potrivit firmei, angajata ALPAB cu care comunica prin e-mail și WhatsApp transmitea lista parcurilor și a locurilor care trebuiau filmate, indica tipurile de cadre și accentul dorit pe flori și peisaje, furniza contactele gestionarilor și solicita corecturi.
Prestatorul a susținut că materialele au fost trimise periodic, uneori atât imediat după realizare, cât și după editare. Predarea hard-diskului de la final ar fi reprezentat centralizarea livrabilelor, fără să însemne că instituția le primise abia atunci.
Tribunalul a dat dreptate firmei în privința transmiterii materialelor în timpul executării contractului. Judecătorul a reținut că acestea fuseseră comunicate prin e-mail pe parcursul colaborării, fapt susținut de înscrisurile depuse la dosar, și predate ulterior și prin procesul-verbal din 18 decembrie 2024.
În privința persoanei de contact, instanța a identificat o problemă chiar în organizarea autorității contractante. ALPAB avea obligația să desemneze o persoană de contact în contract, dar nu făcuse acest lucru, potrivit motivării. Nici în proces nu a indicat o altă persoană căreia prestatorul ar fi trebuit să îi transmită materialele.
Decizia Tribunalul București
Tribunalul a apreciat că firmei nu i se putea cere să dovedească eventualele delegări interne de atribuții ale instituției publice.
Instanța nu a considerat însă că prestatorul respectase toate formalitățile contractuale. Dimpotrivă, a constatat expres că recepția nu fusese realizată lunar, prin procese-verbale semnate de ambele părți, și că rapoartele fuseseră comunicate la final. Nici facturile nu fuseseră emise lunar.
Distincția făcută de tribunal a fost între aceste nerespectări ale procedurii și o neexecutare suficient de importantă pentru a justifica blocarea întregului preț. Pe baza probelor, judecătorul a considerat că obligațiile esențiale – realizarea și predarea serviciilor foto-video — fuseseră îndeplinite.
În plus, administrația nu formulase obiecțiuni pe parcursul derulării contractului și nu notificase firma despre eventuale întârzieri. Contractul oferea și un remediu pentru întârzierile imputabile prestatorului: penalități de 0,01% pe zi, aplicate valorii serviciilor neprestate, până la îndeplinirea obligațiilor.
În aceste condiții, tribunalul a respins justificarea refuzului integral de plată și a obligat instituția să achite cei 165.767 de lei.
La această sumă se adaugă penalitățile și cheltuielile de judecată: 3.469,50 lei taxă judiciară de timbru, 5.000 de lei onorariu de avocat și 125 de lei pentru notificarea de plată. Debitul și aceste cheltuieli însumează 174.361,50 lei, înainte de penalități.
