Direcția Națională Anticorupție (DNA) a închis dosarul privind posibilele nereguli constatate la lucrările executate pe DN28, între Podu Iloaiei și Valea Lupului, în județul Iași. Ancheta viza diferențele dintre cantitatea de mixtură asfaltică achiziționată de Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași și grosimea stratului identificată ulterior pe carosabil. Raportul intern al DRDP estima că, din mixtura cumpărată cu aproximativ 3,5 milioane de euro, pe carosabil s-ar fi regăsit material cu cel puțin 635.000 de euro mai puțin
„În cauza respectivă, procurorii anticorupție au dispus clasarea la data de 17 aprilie 2026, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) și b) din Codul de procedură penală”, a transmis Biroul de Informare și Relații Publice al DNA, într-un răspuns adresat NewsCenter.ro.
Prima dintre prevederile invocate de procurori stabilește că acțiunea penală nu poate fi exercitată atunci când „fapta nu există”.
Litera b) se referă la situațiile în care „fapta nu este prevăzută de legea penală” sau nu a fost săvârșită cu vinovăția cerută de lege.
DNA nu a precizat ce aspecte ale sesizării au fost încadrate în fiecare dintre cele două temeiuri și nici dacă ordonanța de clasare a stabilit eventuale deficiențe administrative care nu au întrunit elementele unei infracțiuni.
Angajații DRDP au semnalat posibilele nereguli
Lucrările au început la 9 mai 2021 și au vizat aproape 15 kilometri din DN28, între kilometrii 49+250 și 64+150, pe sectorul cuprins între ieșirea din Podu Iloaiei și Valea Lupului. Intervenția a fost realizată în regie proprie de Secția Drumuri Naționale Iași, cu angajați și utilaje ale CNAIR. Mixtura asfaltică a fost cumpărată de la societatea Eky-Sam SRL din Târgu Frumos.
Conducerea DRDP Iași era asigurată, la momentul începerii lucrărilor, de Dănuț Pilă. Operațiunile s-au desfășurat în principal pe timpul nopții și au fost finalizate în toamna anului 2021. Dănuț Pilă este fost ofițer al Serviciului Român de Informații.
Suspiciunile au apărut după ce o parte dintre angajații care participaseră la lucrări au sesizat conducerea Direcției că asfaltarea nu ar fi fost executată conform documentelor. După schimbarea conducerii, directorul Ovidiu Laicu a dispus verificarea lucrării. Constatările au fost cuprinse într-un raport intern întocmit în iunie 2022.
Potrivit documentelor obținute și prezentate inițial de Europa Liberă, DRDP Iași cumpărase aproximativ 52.000 de tone de mixtură asfaltică, în valoare de circa 3,5 milioane de euro. Cantitatea fusese calculată pentru realizarea unui strat continuu de aproximativ patru centimetri și pentru folosirea altor doi centimetri la egalizarea sectoarelor cu denivelări.
Verificările efectuate ulterior au indicat însă o grosime medie de aproximativ 4,5 centimetri. Echipa de control a prelevat aproximativ 77 de carote din carosabil, iar pe unele porțiuni diferența față de cantitatea avută în vedere la aprovizionare ajungea la doi centimetri. Unele probe ar fi indicat chiar grosimi mai mici de patru centimetri.
Diferență estimată la 635.000 de euro
Raportul intern estima că, din mixtura cumpărată cu aproximativ 3,5 milioane de euro, pe carosabil s-ar fi regăsit material cu cel puțin 635.000 de euro mai puțin. La această valoare se adăugau aproape 300.000 de euro reprezentând, conform aceluiași control, ore suplimentare și alte activități asociate asfaltării.
Astfel, valoarea totală a posibilelor pierderi indicate de verificarea administrativă se apropia de un milion de euro. Aceste calcule au reprezentat însă constatări și suspiciuni supuse verificărilor, nu prejudicii stabilite definitiv printr-o hotărâre judecătorească.
Ovidiu Laicu confirma în 2023 existența controlului și faptul că fuseseră descoperite probleme, fără să valideze toate cifrele apărute în presă. CNAIR a dispus și o contraexpertiză, iar în 2024 Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN ar fi finalizat verificarea tehnică solicitată în acest caz.
În legătură cu acest caz, conducerea CNAIR ne-a transmis că nu poate face alte declarații în afară de deciziile organelor de anchetă.
Firma care a livrat asfaltul
Eky-Sam a susținut, potrivit informațiilor publicate în presă, că a livrat întreaga cantitate de mixtură prevăzută de documente. Această împrejurare era importantă deoarece societatea fusese furnizorul materialului, în timp ce așternerea asfaltului fusese realizată în regie proprie de structurile CNAIR.
Eky Sam SRL, companie din Târgu Frumos specializată în construcția și repararea drumurilor, este controlată de Ion Echimov, cu 60% din capital, și Saveta Echimov, cu 40%, conform datelor platformei ListaFirme.ro. În 2025, firma a raportat afaceri de 164,46 milioane de lei, în scădere cu 11,4% față de 2024, dar profitul net a crescut cu aproape 79%, la 31,82 milioane de lei. Datoriile s-au redus cu 56,7%, până la 28,49 milioane de lei, iar capitalurile proprii au urcat la 95 milioane de lei. Compania, care produce mixturi asfaltice și betoane, avea 178 de angajați, cu 27 mai puțini decât în anul anterior.
Reprezentanții firmei nu au dorit niciodată să răspundă la întrebările despre asfaltul livrat CNAIR/DRDP pentru acest drum național. În timpul anchetei DNA, reprezentanții societății au oferit declarații și documente că ar fi livrat asfaltul din contract, chiar dacă acesta nu se găsește în grosimea carosabilului de pe DN28.
Lupta anticorupție „fără televizor”, lăudată de președintele Nicușor Dan
Nicușor Dan a prezentat dispariția „justiției televizate” drept un progres, susținând că anchetele nu mai trebuie transformate în spectacol public înaintea verdictelor.
Declarațiile sale nu înseamnă însă că este pe deplin mulțumit de lupta anticorupție: în iunie 2025 afirma că există „zone întregi neglijate de statul român”, iar ulterior a vorbit despre domenii ale marii corupții care nu sunt atacate de DNA.
Luni, 14 septembrie 2026, președintele a remarcat că nu mai vede în presă relatări despre cazuri de corupție mare, afirmație care poate sugera fie reducerea fenomenului, fie slăbirea investigațiilor.
Există și un detaliu relevant: în aprilie 2026, întrebat despre programele TV, Nicușor Dan declara că nu are televizor acasă, „din cauza copiilor, să nu se uite”. Prin urmare, absența unor știri din consumul său personal de presă nu dovedește automat dispariția marii corupții.
Ce se mai poate face cu plângerea legată de asfaltul lipsă din DN28
Conform legislației în vigoare, ancheta poate fi redeschisă dacă apar fapte sau probe noi care arată că motivul clasării nu mai este justificat ori dacă ordonanța este infirmată de procurorul ierarhic superior.
Persoana care a făcut sesizarea și celelalte persoane interesate pot formula plângere împotriva clasării, mai întâi la procurorul superior, în termen de 20 de zile de la comunicare, iar apoi la judecătorul de cameră preliminară. Redeschiderea urmăririi penale dispusă de procuror trebuie, de regulă, confirmată de judecător.

