Magistrata Gabriela Cristina Mazilu, de la Curtea de Apel București, este judecată într-un proces privind o avere nejustificată de 30 de milioane de lei

Agenția Națională de Integritate (ANI) a deschis la Curtea de Apel București un proces de control împotriva judecătoarei Gabriela Cristina Mazilu și fostul său soț, Cristian Relu Aparaschivei, conform informațiilor NewsCenter.ro. Dosarul de integritate vine la trei ani după ce agenția a anunțat o diferență nejustificată de 30 de milioane de lei între averea dobândită și veniturile realizate de magistrată. 

Judecătoarea Gabriela Cristina Mazilu și fostul său soț, Cristian Relu Aparaschivei, sunt acuzați de Agenția Națională de Integritate (ANI) de faptul că nu pot justifica averea. Este vorba de un proces de control al averilor, deschis de ANI la Curtea de Apel București.

Tot la Curtea de Apel București este magistrat și Gabriela Cristina Mazilu. Aceasta face parte din Secția a V-a a Curții de Apel București, conform informațiilor instanței consultate de NewsCenter.ro.

ANI consideră că judecătoarea și fostul soț nu pot justifica 30 de milioane de lei, iar suma trebuie confiscată de stat. Cristian Relu Aparaschivei, fostul soț al judecătoarei, dar și un fost un apropiat al lui Remus Truică.

Dosarul de control al averii

Dosarul 6932/2/2026 a fost înregistrat pe 27 octombrie 2026 la Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București. Obiectul este „controlul averilor (Legea nr. 115/1996)”, iar cauza se află în faza de fond.

În 2023, agenția anunțase în cazul magistratului o diferență nejustificată de 30,39 milioane de lei între avere și venituri. Pe 11 octombrie 2023, Agenția Națională de Integritate a comunicat că identificase, în cazul Gabrielei Cristina Mazilu, o diferență de 30.388.515 lei între averea dobândită și veniturile realizate în perioada exercitării funcției publice.

La acel moment, ANI o prezenta drept judecător la Tribunalul București și fost judecător la Judecătoria Sectorului 4. Agenția anunța sesizarea Comisiei de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București, pentru verificarea modificărilor patrimoniale și a veniturilor magistratului.

Suma de 31.602.501 lei, folosită în titlul comunicatului ANI, reprezenta totalul diferențelor identificate în cazul a două persoane. Din acest total, 30.388.515 lei îi erau atribuiți judecătoarei Mazilu, iar 1.213.986 lei unui funcționar cu statut special din Poliția Capitalei, Ionuț-Victor Nicoreșteanu. Acesta din urmă nu figurează între părțile noului dosar prezentat aici.

Fostul soț, apropiat al lui Truică

Cristian Relu Aparaschivei, înscris în dosar ca pârât, este fostul soț al Gabrielei Cristina Mazilu. Relația dintre cei doi și operațiunile financiare declarate în timpul căsătoriei au fost analizate de presă după anunțul ANI.

În octombrie 2023, pe baza declarației de avere depuse de magistrat în 2011, Aparaschivei a declarat împrumuturi acordate unor persoane fizice: 1,2 milioane de euro lui Remus Truică, 1,5 milioane de euro familiei Oana și Yoav Shtern, 550.000 de euro lui Nicolae-Eduard Simion și 400.000 de euro lui Marius Rogojinaru.

În noiembrie 2023, după publicarea constatărilor ANI, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat promovarea Gabrielei Cristina Mazilu de la Tribunalul București la Curtea de Apel București.

Numele judecătoarei și al fostului soț au apărut anterior și în ancheta privind creditele acordate de BRD, în care a fost cercetat omul de afaceri Remus Truică.

Ce poate decide instanța într-o procedură de control al averii

Legea nr. 115/1996 permite verificarea provenienței bunurilor și, în condițiile stabilite de instanță, confiscarea bunurilor sau a părții de avere a cărei dobândire nu este justificată. Instanța poate dispune și plata unei sume echivalente valorii bunului, stabilită pe baza unei expertize. Dacă proveniența este justificată, dosarul se închide.

Acest mecanism a fost analizat și de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 270 din 29 mai 2025, publicată în Monitorul Oficial pe 21 octombrie 2025. CCR a respins criticile formulate în acea cauză împotriva dispozițiilor privind trimiterea dosarului către instanță și măsurile patrimoniale care pot fi dispuse.

Lasă un răspuns