SPP refuză să precizeze, într-un răspuns pentru NewsCenter.ro, câte misiuni sub acoperire cu o durată mai mare de patru ani au fost aprobate de conducerea serviciului. Instituția invocă secretul de stat, dar nu neagă că ar avea agenți sau colaboratori implicați în asemenea operațiuni de lungă durată. Răspunsul oferit de SPP, printre altele, îl contrazice și pe președintele Nicușor care susținea că acesta nu este „serviciu secret” (n.r. – de informați).
În urma controverselor din ultimele săptămâni privind puterea exagerată pe care o deține șeful SPP, Lucian Pahonțu, NewsCenter.ro a întrebat serviciul dacă are sau a avut ofițeri sub acoperire implicați în misiuni mai lungi de patru ani și câți angajați participă la misiuni operative de pază, protecție și culegere de informații.
Până la urma, SPP e serviciu de informații cu misiuni ca și SRI sau SIE
SPP nu a răspuns distinct niciuneia dintre întrebări și nu a furnizat cifre. Instituția a invocat articolul 31 din Legea nr. 191/1998, potrivit căruia „activitatea sa operativă constituie secret de stat”, precum și articolul 12 din Legea nr. 544/2001, care exceptează de la comunicare informațiile clasificate.
Reamintim că președintele Nicușor Dan a prezentat Serviciul de Protecție și Pază (SPP) drept o structură care se ocupă de paza demnitarilor, afirmând că „SPP nu e un serviciu secret”.
Prima întrebare transmisă de NewsCenter.ro instituției a fost: „SPP are sau a avut ofițeri sub acoperire care au desfășurat misiuni cu o durată mai mare de patru ani?”. NewsCenter.ro a mai întrebat și câți angajați sunt implicați în misiuni operative de pază, protecție și culegere de informații.
Aici trebuie precizat că pragul de patru ani nu apare, în legislația publică a SPP, ca limită generală pentru o asemenea misiune. NewsCenter.ro a considerat că 4 ani sub acoperire pentru un agent SPP ar trebui să fie cazuri speciale în condițiile în care mandatul președintelui este de cinci ani.
Întrebările pleacă de la legislația descrie însă atribuții mai extinse pentru instituția condusă de generalul Lucian Pahonțu.
Articolul 8 din Legea nr. 51/1991 include SPP printre structurile care desfășoară activități de informații pentru realizarea securității naționale, iar articolul 14 din Legea nr. 191/1998 îi permite să culeagă, să verifice și să valorifice informații inclusiv prin activități desfășurate sub acoperire, atunci când acestea sunt necesare protejării demnitarilor.
SPP folosește agenți sub acoperire cu misiuni foarte lungi
În răspunsul oferit, Compartimentul Informare și Relații Publice al SPP a arătat:
„Conform art. 31 alin. (1) din Legea nr. 191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază, cu modificările și completările ulterioare, «activitatea operativă a Serviciului de Protecție și Pază constituie secret de stat».
Având în vedere prevederile legale invocate anterior, nu putem răspunde cererii dumneavoastră, informațiile fiind exceptate de la comunicare conform art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public”.
Senatorul Silviu Coșa este președintele Comisiei pentru Apărare, Ordine și Siguranță Națională din Senat, cea care face controlul și asupra SPP.
„Informațiile despre misiunile SPP sunt clasificate. Eu nu le știu, poate și pentru că nu sunt de mult la conducerea comisiei. SPP are un mecanism intern de control care verifică aceste misiuni”, ne-a spus acesta. Întrebat dacă măcar numărul lor îl cunoaște, liberalul ne-a spus din nou „că nu, astfel de informații sunt clasificate”.
Deputatul Alen Coliban, membru în Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, ne spunu că aceste informații ar trebui să le dea SPP la Comisia permanentă de Apărare – acolo unde sunt servciile de la Interne, Jandarmeria și alte structuri -, dar că nu au furnizate niciodată.
„SPP nu a oferit niciodată rapoarte despre activitatea serviciului. A profitat că nu este o comisie specială, cum este la SRI, SIE, că la comisia de apărare sunt mai multe structuri controlate și a trecut neobservat. Dar, pentru o societate transparentă, cred că niște informații minime ar trebui oferite”, ne-a spus acesta.
De ce poate avea SPP oameni sub acoperire
Activitățile informative ale SPP nu au întinderea generală a celor desfășurate de SRI sau SIE. Ele sunt legate de prevenirea amenințărilor la adresa persoanelor protejate, a familiilor acestora, a reședințelor și locurilor lor de muncă. În interiorul acestui perimetru, legea îi acordă însă instrumente informative explicite.
Articolul 14 din Legea nr. 191/1998 prevede că SPP organizează și desfășoară, „deschis sau acoperit, activități de culegere, verificare și valorificare a informațiilor necesare îndeplinirii atribuțiilor sale”.
Dacă obține date care depășesc competența sa, serviciul trebuie să le transmită autorităților abilitate.
O persoană care a fost implicată în activitatea serviciului susține, sub protecția anonimatului, că asemenea capacități sunt indispensabile pentru prevenție:
„Trebuie să privim cu calm această situație. SPP trebuie să aibă agenți sub acoperire, în diverse forme: agenți proprii, surse, colaboratori. Să explic de ce. Președintele, oricare ar fi el, are un copil la o anumită școală. Acolo poate exista un profesor sau un părinte care nu îl suportă, fiecare având motivele și simpatiile sale. Persoana respectivă poate fi impulsivă și să nu se limiteze la opinii personale, ci să vrea să îl atace pe președinte, în sensul de-al ridiculiza, lovi, aruncând cu cerneală, cu ouă, cum se mai întâmplă în alte țări. Este normal ca, într-o asemenea școală, SPP să poată desfășura misiuni operative”, a explicat sursa pentru NewsCenter.ro.
Când l-am întrebat dacă sunt normale activități operative sub acoperire pentru un agent SPP mai mult de patru ani, acesta ne-a spus „Nu știu. În unele situații poate sunt, Iohannis și Băsescu au avut mandate de 10 ani. Desigur ar trebui să fie cazuri puține, cred eu. Eu nu știu de astfel de misiuni sub acoperire”, ne-a mai spus acesta.
Aproximativ 1.500 de angajați are SPP
Conform datelor Ministerului Finanțelor pentru luna mai, indica un efectiv de 1.493 de angajați ai SPP, față de 1.529 în 2015. Cifra descrie însă personalul total, nu numărul ofițerilor care desfășoară misiuni operative și nici pe cel al oamenilor folosiți sub acoperire, al surselor sau colaboratorilor.
Reamintim că din acest personal, conducerea SPP a refuzat să ne precizeze care este numărul agenților operativi care desfășoară și activități de culegere de informație sub acoperire.
Pentru 2026, bugetul instituției cuprinde credite bugetare de aproximativ 408,98 milioane de lei, în scădere cu 9,29% față de anul precedent. Din această sumă, 356,15 milioane de lei sunt prevăzute pentru cheltuieli de personal, același nivel nominal ca în 2025. Creditele de angajament ajung la 415,48 milioane de lei. Bugetul a fost aprobat în comisiile parlamentare fără amendamente, cu 36 de voturi pentru și 11 împotrivă.
SPP nu asigură doar protecția președintelui României și paza Palatului Cotroceni. Serviciul protejează și alți demnitari români și străini, sediile și reședințele acestora, precum și transportul lor, desfășurând totodată activități de prevenire și identificare a amenințărilor.
Agresiunile asupra președinților
Riscurile invocate pentru justificarea componentei informative nu sunt pur teoretice. În mai 2014, președintele de atunci, Traian Băsescu, a fost scuipat în față de un bărbat care reușise să se apropie de el în Portul Constanța. Agresorul a fost imobilizat imediat de ofițerii SPP și cercetat pentru ultraj
În alte situații, foști președinți au fost ținta unor gesturi ostile în spațiul public. Ion Iliescu a fost atacat cu ouă după încheierea mandatului. Mai recent, Emil Constantinescu a susținut că, în 1999, pe când era la Cotroceni, SRI l-ar fi informat despre un plan de asasinare pus la cale de un personaj apropiat fostei puteri. Afirmația sa, făcută publică abia în 2026, rămâne relatarea fostului președinte, nu constatarea unei hotărâri judecătorești.
Asemenea episoade explică necesitatea ca SPP să obțină informații înainte ca amenințarea să ajungă lângă persoana protejată. Ele nu răspund însă întrebării dacă o infiltrare de peste patru ani este necesară într-un caz concret și cine verifică periodic menținerea ei.
Lucian Pahonțu, de aproape 21 de ani la conducerea SPP
SPP este condus din 7 decembrie 2005 de generalul Lucian Pahonțu, numit prin Decretul prezidențial nr. 1.264/2005, la propunerea CSAT. În septembrie 2026, mandatul său se apropie de 21 de ani, traversând mandatele președinților Traian Băsescu, Klaus Iohannis și Nicușor Dan, precum și perioadele de interimat de la Cotroceni.
Longevitatea sa a revenit în centrul atenției după o investigație Recorder despre activitatea lui Pahonțu în decembrie 1989 și iunie 1990. Publicația a susținut, pe baza unor documente și declarații din dosarele istorice, că plutonul comandat de acesta a făcut parte din dispozitivele trimise în centrul Bucureștiului în timpul Revoluției și că militari din subordinea sa s-au aflat în misiuni și în timpul Mineriadei.
Pahonțu a respins acuzațiile și a susținut că informațiile sunt neadevărate. El a afirmat că nici el, nici militarii săi nu au participat la acțiuni violente, că nu a avut muniție și că nu s-a aflat la baricada de la Intercontinental. În privința zilelor de 13 și 14 iunie 1990, a declarat că a rămas în cazarmă. Recorder a arătat însă că aceste afirmații sunt contrazise de declarații ale unor foști colegi, existente în Dosarul Revoluției și în Dosarul Mineriadei.
Nicușor Dan contrazis de SPP în răspunsul pentru NewsCenter.ro
Întrebat la Chișinău despre schimbarea șefilor serviciilor secrete în contextul controversei Pahonțu, Nicușor Dan și-a început răspunsul prin precizarea: „SPP nu e un serviciu secret”.
Președintele a condamnat represiunile de la Revoluție și Mineriadă, pe care le-a numit pete în istoria României, și a regretat că parchetele nu au elucidat dosarele. A adăugat că o persoană care a participat la reprimarea manifestațiilor nu ar trebui, din punct de vedere moral, să ocupe o funcție înaltă în stat, dar a susținut că Lucian Pahonțu nu se află în această situație.
Despre activitatea actuală a SPP, Nicușor Dan a spus că și-a format evaluarea prin contactul direct cu ofițerii care îi asigură paza și prin reacțiile structurilor străine cu care s-a intersectat. Concluzia sa a fost că serviciul funcționează și este profesionist. A recunoscut, în același timp, că nu a făcut o evaluare managerială dedicată directorului Pahonțu, invocând alte restanțe pe care le consideră mai importante, între care strategia economică și problema alegerilor anulate.
Însă, faptul că SPP este un serviciu de informații, cu foarte multe date clasificate, reiese și din răspunsul serviciul acordat NewsCenter.ro.
Afirmația că SPP „nu e un serviciu secret” trebuie citită în contextul întrebării despre conducerile SRI și SIE. Cel mai probabil, Nicușor Dan a vrut să facă diferența dintre serviciile cu competențe informative generale și SPP, care are o misiune specializată, centrată pe protecția demnitarilor.
