George-Gabriel Bogdan și Raluca-Nicoleta Anghel sunt judecătorii Tribunalului Prahova care au desființat prima hotărâre prin care fostul președinte al Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu, fusese menținut în penitenciar. Magistrații au considerat că procurorul DNA nu avea competența să participe la judecarea cererii de liberare condiționată. După rejudecare, cererea fostului politician a fost admisă, iar același complet a decis definitiv, pe 12 august 2026, punerea sa în libertate. Unul dintre cei doi judecători urmează să devină formator cu normă întreagă la Institutul Național al Magistraturii, potrivit informațiilor publicate de PressHub.
Aristotel Căncescu, fost lider al PNL Brașov și președinte al Consiliului Județean timp de patru mandate, a părăsit penitenciarul înainte de executarea integrală a pedepsei de șapte ani și zece luni primite pentru infracțiuni de corupție.
Fostul politician, supranumit ani la rând „Baronul de Brașov”, a condus administrația județeană între 2000 și 2016, a controlat filiala locală a PNL și a deținut un trust de presă. Puterea sa politică, administrativă, economică și mediatică l-a transformat într-unul dintre cei mai influenți lideri locali ai perioadei respective.
Prejudiciul stabilit în dosarele pentru care a fost condamnat se ridică la aproximativ 47 de milioane de lei și nu fusese recuperat integral. Statul a obținut o parte din bani inclusiv prin poprirea pensiei fostului președinte al Consiliului Județean Brașov.
Drumul către eliberarea lui Căncescu a fost deschis însă de o problemă de procedură identificată de judecătorii George-Gabriel Bogdan și Raluca-Nicoleta Anghel. Cei doi au stabilit că un procuror al Direcției Naționale Anticorupție nu trebuia să participe la procedura privind liberarea condiționată, deși DNA instrumentase dosarul penal în care politicianul fusese condamnat.
DNA a participat la primul proces de liberare
La primul termen al cererii de liberare condiționată, desfășurat pe 13 mai 2026, Ministerul Public a fost reprezentat de un procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești.
Cinci zile mai târziu, judecătorul cauzei a cerut DNA să desemneze un procuror pentru termenele următoare. Reprezentantul Direcției Anticorupție s-a opus eliberării fostului politician, susținând că acesta nu oferise suficiente dovezi de îndreptare și nu își îndeplinise obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare.
Pe 3 iunie, Judecătoria Ploiești a respins cererea. Instanța a apreciat că perioada executată nu era suficientă pentru ca Aristotel Căncescu să își însușească scopul preventiv și educativ al pedepsei. Judecătorul a atras atenția că eliberarea după o perioadă prea scurtă de detenție, în cazul unor infracțiuni cu impact social puternic, ar putea încuraja săvârșirea unor fapte asemănătoare.
Căncescu a formulat contestație, iar dosarul a ajuns la Tribunalul Prahova. Completul format din George-Gabriel Bogdan și Raluca-Nicoleta Anghel a ridicat din oficiu problema competenței procurorului DNA, fără ca aceasta să reprezinte principalul motiv invocat de fostul politician.
Interpretarea prin care DNA a fost scoasă din procedură
Cei doi judecători au separat procesul penal propriu-zis de etapa executării condamnării. În prima fază, în care au fost cercetate și judecate acuzațiile de corupție, competența DNA nu era contestată. Cererea de liberare condiționată nu mai privea însă vinovăția lui Căncescu, ci modul de executare a unei pedepse definitive.
Completul Tribunalului Prahova a apreciat că legea nu îi acordă Direcției Naționale Anticorupție o competență expresă în această etapă.
„Niciun temei nu poartă prezența procurorului anticorupție în faza de executare”, au arătat magistrații în motivarea prezentată de PressHub. Informația privind argumentele instanței fusese publicată inițial de HotNews.
Legea nr. 255/2013 stabilește că procurorii DNA participă la judecarea cauzelor, contestațiilor, plângerilor și a altor cereri din dosarele în care urmărirea penală a fost efectuată de Direcție. Tribunalul Prahova a interpretat însă că formularea „oricăror alte cereri” nu include în mod automat și procedura liberării condiționate.
În opinia celor doi judecători, Ministerul Public trebuia reprezentat de un procuror al parchetului de pe lângă instanța care soluționa cererea, adică Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești. Participarea procurorului DNA a fost tratată drept o încălcare a competenței funcționale și, în consecință, drept o cauză de nulitate absolută.
Un fost procuror DNA, citat de PressHub, a calificat interpretarea drept surprinzătoare și a susținut că participarea procurorului structurii care a instrumentat ancheta reprezintă o practică veche. Potrivit acestuia, argumente asemănătoare ar mai fi fost invocate de apărări în numeroase dosare, fără să fie însușite de instanțe.
Tribunalul a găsit și erori în calculul pedepsei executate
Prezența procurorului DNA nu a fost singurul motiv pentru desființarea primei hotărâri. Tribunalul Prahova a identificat și neclarități privind calcularea perioadei executate de Aristotel Căncescu.
Judecătoria Ploiești menționase 1.375 de zile executate, 336 de zile rezultate din arestul preventiv, 36 de zile compensatorii, 89 de zile considerate executate prin muncă și 393 de zile de întrerupere a executării. Tribunalul a constatat că totalul perioadelor prezentate nu corespundea cifrei finale reținute de prima instanță.
Judecătorii au criticat și includerea celor 393 de zile de întrerupere în calculul fracției de pedeapsă, deși aceeași motivare trata intervalul respectiv drept o perioadă în care pedeapsa nu fusese executată.
Prima soluție a fost astfel anulată, iar cauza a revenit la Judecătoria Ploiești, unde a fost repartizată unui alt complet. La rejudecare nu a mai participat un reprezentant al DNA, ci un procuror al parchetului local.
Pe 21 iulie 2026, Judecătoria Ploiești a admis cererea de liberare condiționată. Parchetul local a contestat hotărârea, dar, pe 12 august, George-Gabriel Bogdan și Raluca-Nicoleta Anghel au respins contestația. Punerea în libertate a fostului „baron” de Brașov a devenit astfel definitivă.
Pedeapsa lui Căncescu ar fi trebuit să se încheie în decembrie 2029. Până atunci, fostul politician rămâne supus obligațiilor și măsurilor de supraveghere stabilite de instanță.
George-Gabriel Bogdan va deveni formator la INM
George-Gabriel Bogdan este judecător în cadrul Secției penale a Tribunalului Prahova. Anterior, a lucrat la Judecătoria Giurgiu și a fost delegat pentru o perioadă la Judecătoria Mizil. A promovat la Tribunalul Prahova în urma concursului organizat în 2023.
În 2021, magistratul a solicitat detașarea la Judecătoria Sectorului 1 din București, dar Consiliul Superior al Magistraturii a respins cererea ca inadmisibilă.
Începând cu 1 septembrie 2026, Bogdan urmează să fie detașat pentru trei ani la Institutul Național al Magistraturii, instituția care pregătește viitorii judecători și procurori. Magistratul a fost numit formator cu normă întreagă la disciplina „Protecția drepturilor victimelor vulnerabile”.
În evidențele publice consultate de PressHub nu apar sancțiuni disciplinare definitive împotriva sa. Controversa publică asociată numelui judecătorului este legată de interpretarea juridică prin care participarea procurorului DNA la procedura de liberare a lui Aristotel Căncescu a fost declarată nelegală.
Raluca-Nicoleta Anghel a promovat cu 95 de puncte
Raluca-Nicoleta Anghel este, la rândul său, judecătoare în Secția penală a Tribunalului Prahova. Magistrata a activat inițial la Judecătoria Galați și a depus mai multe cereri pentru a se transfera la Judecătoria Ploiești.
CSM i-a respins solicitările formulate în iunie și noiembrie 2019. Transferul la Ploiești i-a fost aprobat în aprilie 2020. Ulterior, Raluca-Nicoleta Anghel a participat la procedura de promovare la Tribunalul Prahova și a obținut 95 de puncte pentru Secția penală.
Nici în cazul său nu apar sancțiuni disciplinare definitive în evidențele publice consultate. Prin urmare, soluția din cazul Căncescu trebuie prezentată ca o controversă legată de interpretarea și aplicarea normelor de competență, nu ca o abatere disciplinară constatată împotriva celor doi judecători.
Decizia completului a avut însă o consecință directă și majoră: prima hotărâre de menținere în penitenciar a fost anulată, DNA a fost înlăturată din procedura rejudecată, iar Aristotel Căncescu a obținut, în cele din urmă, liberarea condiționată cu mai mult de trei ani înaintea datei la care pedeapsa sa ar fi trebuit să se încheie.
