Serviciul de Protecție și Pază (SPP) poate culege informații, poate desfășura activități sub acoperire și poate participa la monitorizarea unor persoane considerate periculoase pentru președintele României sau pentru alți demnitari.
Când operațiunile presupun interceptarea comunicațiilor ori alte metode de supraveghere tehnică, mandatul nu este însă cerut formal de SPP, ci de un procuror și este autorizat de un judecător. Aceasta este procedura descrisă de Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție în răspunsurile transmise NewsCenter.ro.
Niciuna dintre cele trei instituții – SPP, Parchetul General și Înalta Curte – nu a comunicat însă câte asemenea mandate au vizat, în ultimii ani, persoane monitorizate în legătură cu atribuțiile Serviciului de Protecție și Pază, cât au durat operațiunile și câte persoane au fost urmărite tehnic. Instituțiile au prezentat cadrul legal sau au invocat caracterul secret al activității operative, fără să ofere măcar date statistice.
Răspunsurile completează dezvăluirile publicate anterior de NewsCenter.ro despre misiunile SPP cu agenți sub acoperire care pot dura mai mult de patru ani. Serviciul condus de generalul Lucian Pahonțu refuzase și atunci să comunice numărul operațiunilor, numărul agenților implicați ori criteriile după care sunt menținute misiunile de lungă durată.
CITIȚI ȘI:
SPP invocă din nou secretul de stat
NewsCenter.ro a întrebat SPP despre operațiunile de supraveghere tehnică și despre numărul mandatelor solicitate în legătură cu misiunile sale. Serviciul nu a răspuns punctual, susținând că activitatea sa operativă nu poate fi făcută publică.
„Conform art. 31 alin. (1) din Legea nr. 191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază, cu modificările și completările ulterioare, «activitatea operativă a Serviciului de Protecție și Pază constituie secret de stat»”, se arată în răspunsul SPP nr. 51 din 31 august 2026.
Serviciul a invocat și articolul 12 alineatul 1 litera a din Legea nr. 544/2001, care permite exceptarea de la comunicare a informațiilor clasificate din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice.
„Având în vedere prevederile legale invocate anterior, nu putem răspunde cererii dumneavoastră, informațiile fiind exceptate de la comunicare”, a transmis Compartimentul Informare și Relații Publice al SPP.
Răspunsul nu precizează dacă instituția deține o evidență statistică a acestor operațiuni și nici dacă numărul total al mandatelor, fără numele persoanelor, perioade sau detalii operative, ar putea fi comunicat fără să afecteze securitatea unei misiuni.
Este aceeași justificare utilizată de SPP când NewsCenter.ro a întrebat câte misiuni sub acoperire mai lungi de patru ani au fost desfășurate și câți angajați participă la activități operative de pază, protecție și culegere de informații. Nici atunci serviciul nu a furnizat cifre și nu a răspuns separat întrebărilor.
Parchetul General: mandatul este cerut de procuror
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție arată că SPP nu are calitatea procesuală necesară pentru a solicita, dispune sau emite direct un mandat de supraveghere tehnică.
„În conformitate cu art. 140 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, măsura supravegherii tehnice se dispune de judecătorul de drepturi și libertăți, la solicitarea procurorului, în condițiile prevăzute de lege”, se arată în răspunsul nr. 247/2026, transmis NewsCenter.ro pe 21 septembrie.
Parchetul General mai precizează că, potrivit articolului 142 din Codul de procedură penală, mandatul este pus în executare de procuror, direct sau prin organele de cercetare penală ori prin lucrători specializați din cadrul poliției.
„În consecință, instituția la care faceți referire nu are, în temeiul acestor dispoziții, calitatea procesuală de a solicita, dispune sau emite un mandat de supraveghere tehnică”, a comunicat Biroul de Informare și Relații Publice al Parchetului General.
Răspunsul lămurește procedura formală, dar nu clarifică traseul practic al informației. SPP poate identifica o amenințare în cursul activităților sale, poate documenta primele indicii și poate transmite datele către un parchet. Din acel moment, procurorul este cel care apreciază dacă sunt întrunite condițiile legale și, în caz afirmativ, cere judecătorului autorizarea supravegherii.
Parchetul General nu a comunicat câte cereri formulate de procurori au avut la bază informații, sesizări sau amenințări identificate de SPP și nici câte dintre acestea au fost admise sau respinse.
Înalta Curte: SPP nu poate solicita direct mandatele
Un răspuns similar a fost transmis de Înalta Curte de Casație și Justiție condusă de judecătoarea Lia Savinea. Documentul nr. 42/EP din 15 septembrie 2026 citează articolul 140 alineatul 1 din Codul de procedură penală, potrivit căruia supravegherea tehnică poate fi dispusă în cursul urmăririi penale, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, la cererea procurorului.
Autorizarea este dată de judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța competentă să soluționeze cauza în primă instanță sau de la instanța corespunzătoare în grad, în circumscripția căreia funcționează parchetul procurorului care a formulat cererea.
„Astfel, potrivit prevederilor legale menționate mai sus, Serviciul de Protecție și Pază nu poate solicita direct Înaltei Curți de Casație și Justiție emiterea mandatelor de supraveghere tehnică”, a transmis Biroul de Informare și Relații Publice al instanței supreme.
Precizarea „direct” este esențială.
Răspunsul Înaltei Curți nu exclude ca datele inițiale să provină de la SPP și să fie ulterior valorificate într-un dosar penal de către procuror. Instanța explică doar că serviciul nu poate ocoli parchetul și nu se poate adresa singur judecătorului.
Nici Înalta Curte nu a comunicat câte mandate de supraveghere tehnică au fost emise în cauze pornite de la informații ale SPP.
„Securitatea se asigură și prin informații”
Un fost reprezentant al SPP, care a acceptat să discute cu NewsCenter.ro sub protecția anonimatului, susține că monitorizarea unor persoane poate fi necesară pentru prevenirea atacurilor împotriva demnitarilor.
„Este normal ca SPP să facă ascultări, monitorizări tehnice ale unor persoane care sunt un risc pentru președinte sau pentru alți demnitari. Ca exemplu concret, un cetățean trimite amenințări președintelui. Este normal ca persoana respectivă să fie monitorizată pentru a se ajunge la o concluzie dacă dorește și are capacitatea de a-și pune planul în aplicare”, ne-a declarat fostul reprezentant al serviciului.
Întrebat câte asemenea mandate sunt obținute și cât timp pot fi menținute măsurile, acesta a evitat să ofere o estimare.
„Sunt situații care se analizează de la caz la caz. Nu trebuie să luăm foc că un serviciu de pază face monitorizări. Securitatea se asigură și prin informații”, a mai spus sursa NewsCenter.ro.
Afirmațiile trebuie citite însă împreună cu regulile Codului de procedură penală. SPP poate strânge și transmite informații în limitele competenței sale, dar interceptarea comunicațiilor într-un dosar penal nu poate fi hotărâtă unilateral de conducerea serviciului. Este necesară intervenția procurorului și autorizarea judecătorului.
SPP poate culege informații și lucra sub acoperire
Competențele SPP nu se limitează la paza fizică a președintelui și a celorlalți demnitari. Legea nr. 191/1998 permite serviciului să organizeze și să desfășoare, deschis sau acoperit, activități de culegere, verificare și valorificare a informațiilor necesare îndeplinirii atribuțiilor sale.
SPP este inclus și de Legea nr. 51/1991 între structurile care desfășoară activități de informații pentru realizarea securității naționale. Totuși, competența sa informativă este specializată: prevenirea și identificarea amenințărilor împotriva persoanelor protejate, familiilor, reședințelor și locurilor lor de muncă. Dacă obține informații care depășesc această competență, serviciul trebuie să le transmită autorităților abilitate.
Problema nu este, așadar, dacă SPP are voie să obțină informații. Legea îi permite expres acest lucru. Problema este lipsa oricărei cifre publice care să arate dimensiunea activității: câte persoane sunt monitorizate, câte solicitări ajung la procurori, câte mandate sunt emise, câte sunt respinse și cât timp sunt prelungite măsurile.
Mandatul inițial poate fi dispus pentru cel mult 30 de zile, dar, dacă sunt îndeplinite în continuare condițiile legale, supravegherea poate fi prelungită. Fără date statistice, publicul nu poate afla dacă este vorba despre situații excepționale sau despre un mecanism utilizat constant.
Control parlamentar pe încredere, nu pe cifre
Secretizarea detaliilor operative poate fi justificată pentru protejarea metodelor, surselor și persoanelor implicate. Totuși, comunicarea unui număr agregat nu ar presupune automat dezvăluirea identității celor monitorizați sau a modului concret de lucru.
Lipsa cifrelor devine cu atât mai relevantă în condițiile în care SPP nu are o comisie parlamentară specială de control, așa cum există pentru SRI și SIE. Activitatea sa este verificată în cadrul comisiilor pentru apărare, alături de numeroase alte instituții.
Senatorul Silviu Coșa, președintele Comisiei pentru Apărare din Senat, declara pentru NewsCenter.ro că nu cunoaște nici măcar numărul misiunilor sub acoperire ale serviciului. Deputatul Alen Coliban susținea, la rândul său, că SPP nu a oferit niciodată rapoarte detaliate despre activitatea sa și că absența unei comisii speciale i-a permis să treacă aproape neobservat în mecanismul de control parlamentar.
SPP are aproximativ 1.500 de angajați și un buget de aproape 409 milioane de lei în 2026. Instituția este condusă din decembrie 2005 de generalul Lucian Pahonțu. După aproape 21 de ani cu aceeași conducere, publicul nu cunoaște nici numărul agenților implicați în culegerea de informații, nici numărul misiunilor sub acoperire de lungă durată și nici câte operațiuni de supraveghere tehnică au pornit de la informațiile serviciului.
Nu știu de ce vă mirați. Climatul „securistic” n-a dispărut nicio clipă