Statul român va achita, într-o singură tranșă, în acest an, suma de 50 de milioane de euro pentru portul din Basarabia, decizia fiind motivată mai degrabă de rațiuni strategice și militare decât strict economice, așa cum a aflat NewsCenter.ro. Prin preluarea controlului asupra portului, România urmărește să împiedice ca acesta să ajungă în mâinile unor entități ruse – sau ale altor actori ostili – care ar fi putut bloca sau limita circulația navelor pe Dunăre.
NewsCenter.ro a reușit să afle că statul român va plăti în acest an suma de 50 de milioane de euro pentru a prelua Portul Giurgiulești din Republica Moldova. Informațiile au fost oferite de surse din cadrul Administrației Porturilor Maritime SA Constanța și din Ministerul Transporturilor. Reprezentanții Guvernului României au refuzat să comenteze întrebările legate de valoarea tranzacției, transmise de NewsCenter.ro.
Suma va fi plătită într-o singură tranșă, în 2026, iar plata va fi realizată de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța. Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova la Dunăre și a fost deținut de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care a scos activul la vânzare printr-o procedură internațională.
„Este o afacere strategică”
„Suma este bătută în cuie, sunt unele mici plăți care pot varia, dar sunt sub 5% din valoarea contractului. Nu au fost concurenți. Singura ofertă concretă a fost din partea României, prin Administrației Porturilor Maritime. Este o afacere bună și economică, și strategică în situația actuală de conflict”, ne-a declarat un reprezentant implicat în negocieri din partea statului român.
Prețul este unul apropiat de evaluarea de 62 de milioane de dolari (55 de milioane de euro) pe care a făcut-o anul trecut unul dintre acționarii minoritari ai portului din Republica Moldova, conform unei știri Reuters. Fondul Proprietatea este singurul acționar minoritar al Administrației Porturilor Maritime, cu participațiuni de 20%. BERD a purtat discuții cu investitori din Bulgaria, Olanda, Danemarca și Azerbaidjan. Însă, doar oferta din România a fost una certă.
Guvernul României a transmis, într-o poziție oficială anterioară, că salută tranzacția inițiată de BERD pentru vânzarea operatorului Danube Logistics, entitatea care administrează portul moldovean. Deși comunicatul Executivului vorbește despre „investiții pe termen lung” și „consolidarea poziției în regiunea Mării Negre”, nu face referire la valoarea exactă a tranzacției.
Un port mic, cu miză mare
Portul Giurgiulești este situat la doar câțiva kilometri de granița cu România și în apropierea celei cu Ucraina, pe sectorul maritim al Dunării. Este singurul punct prin care Republica Moldova are acces direct la nave maritime, nu doar fluviale, grație adâncimii de aproximativ 7 metri.
Portul Giurgiulești are o istorie tumultuoasă. BERD s-a implicat pentru prima dată în 1995, ca investitor minoritar într-un proiect destinat construirii unui terminal petrolier. După falimentul partenerilor locali, în 2005, Danube Logistics SRL, deținută de Azpetrol, a achiziționat infrastructura parțial finalizată. De-a lungul anilor, BERD a preluat controlul complet și a realizat investiții majore în eficiență și extindere.
Astăzi, portul dispune de un terminal petrolier, două terminale de cereale, unul pentru mărfuri generale și un parc de afaceri. Adâncimea de 7 metri permite acostarea navelor maritime, ceea ce îl face unic în Moldova. În 2023, a atins o cifră de afaceri de peste 16 milioane de euro și un profit net de 7 milioane de euro, cu peste 260 de angajați.
Portul Giurgiulești, domiciliul afacerilor lui Vaja Jhashi și Trans-Oil
Deși în acte portul aparține integral BERD, o mare parte din clădirile și activele de pe teritoriul Giurgiuleștiului sunt operate de companii conectate la Vaja Jhashi, liderul grupului Trans-Oil. Acesta controlează, prin firmele Trans Cargo Terminal și Trans Buck Logistics, peste jumătate din cele 79 de clădiri din perimetrul portuar, așa cum prezenta programul Cutia Neagră Plus.
Trans-Oil este cel mai mare exportator de cereale din Republica Moldova, cu o cotă de piață de 35% în 2021 și aproape jumătate din piața semințelor de floarea-soarelui. Vaja Jhashi este prezentat drept un investitor major și un actor cheie în economia moldoveană, dar poziția sa în portul Giurgiulești ar putea complica procesul de preluare.
Omul de afaceri Vaja Jhashi, proprietarul și liderul grupului agroindustrial Trans‑Oil din Republica Moldova, a intrat prin intermediul companiilor sale în preluarea afacerilor agricole ale Adrian Porumboiu în România.
În jurul anului 2015–2016, grupul Racova, controlat de Porumboiu, care opera zeci de mii de hectare agricole în România și mai multe companii agricole importante, a fost vândut sau preluat treptat de entități din cadrul grupului Trans-Oil sau afiliate acestuia, inclusiv prin intermediul companiei elvețiene Delta Commodity & Financial Services (DCFS), parte a grupului Trans-Oil condus de Jhashi.
Integrarea cu porturile din Constanța și Galați
Planul Bucureștiului este clar: unirea operațională a Giurgiuleștiului cu Portul Constanța și Portul Galați, lângă care este Giurgiuleștiul.
Portul Constanța a devenit, după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, principala rută alternativă pentru exporturile de cereale ucrainene. Deși volumele au fluctuat, infrastructura românească a demonstrat că poate susține fluxuri logistice de zeci de milioane de tone anual.
Prin preluarea Giurgiuleștiului, România își consolidează poziția de hub regional, creând o axă logistică integrată Dunăre–Marea Neagră.
Memorandumul aprobat de Guvern în august 2024 subliniază tocmai această viziune: conectarea rețelelor feroviare cu ecartament larg și îngust, dezvoltarea trenurilor-bloc de containere și integrarea fluxurilor de mărfuri într-un sistem unitar.
În plus, tranzacția este prezentată ca o consolidare a parteneriatului strategic dintre România și Republica Moldova. Bucureștiul este unul dintre principalii susținători ai parcursului european al Chișinăului, iar controlul asupra singurului port maritim moldovean adaugă o dimensiune economică puternică relației bilaterale.
