În anii de vârf ai pandemiei, când un test rapid Covid-19 era pașaport pentru avion, mall, birou sau concert, OK Medical a devenit unul dintre cele mai vizibile și profitabile nume de pe piață. Rețeaua a vândut teste la prețuri de zeci de ori mai mari decât costul de achiziție, a strâns venituri de aproape 120 de milioane de lei și s-a prăbușit apoi în insolvențe, datorii la stat și acuzații privind mutarea activelor.
În primii doi ani ai pandemiei, România a trăit într-un regim al restricțiilor, al accesului condiționat și al fricii. Între martie 2020 și finalul anului 2021, testul rapid antigen nu era doar un produs medical, ci un instrument de supraviețuire socială.
Cu el puteai urca în avion, puteai intra la muncă, puteai trece pragul unui centru comercial și, în anumite perioade, puteai merge chiar și la spectacole sau evenimente private. Din această nevoie colectivă, transformată peste noapte într-o piață uriașă, s-a ridicat OK Medical, un grup de firme care a făcut avere din testarea rapidă, dar care a lăsat apoi în urmă un lanț de insolvențe, salariați neplătiți și obligații fiscale de zeci de milioane de lei. O investigație publicată de Fanatik.ro arată amploarea acestui mecanism financiar construit în jurul unei crize sanitare fără precedent.
Testul rapid, produs medical și marfă de lux
OK Medical a devenit, în anii 2020 și 2021, sinonim cu testarea rapidă disponibilă imediat. Compania și rețeaua ei de puncte mobile promiteau acces facil la un test antigen realizat în parcări de mall-uri, în aeroporturi sau în puncte urbane cu trafic intens. Pentru public, formula era simplă: plăteai între 70 și 120 de lei și primeai rapid dovada de care aveai nevoie ca să circuli sau să intri într-un spațiu public.
Din punct de vedere comercial, marja era spectaculoasă. Potrivit datelor rezultate din ofertele depuse chiar de firme din grup la licitații publice, costul real al unui astfel de test era de puțin peste 2 lei. Diferența dintre cost și prețul de vânzare a produs una dintre cele mai profitabile formule de business apărute în pandemie. Un exemplu relevant este firma Iossocialmedia SRL, parte din grup, care a livrat în 2021 nu mai puțin de 4 milioane de teste rapide către Departamentul pentru Situații de Urgență, într-un contract de 11,5 milioane de lei destinat testării elevilor.
Vândute populației la aproximativ 100 de lei bucata, testele au generat pentru firmele din rețeaua OK Medical venituri cumulate de aproape 120 de milioane de lei în perioada 2020-2021, conform bilanțurilor depuse la ANAF. După apariția vaccinului și după ieftinirea generalizată a testelor, acest model de afaceri a început să se clatine. Cererea a scăzut, iar companiile care prosperaseră în perioada de vârf a pandemiei au încetat, treptat, să mai depună bilanțuri și să mai funcționeze normal.
De la imagine de brand la parteneriate cu vedete
Ascensiunea OK Medical nu s-a bazat doar pe cererea uriașă de testare, ci și pe o strategie de imagine agresivă. Brandul a fost asociat cu evenimente publice și chiar cu zona de entertainment. Într-o perioadă în care organizatorii de concerte și spectacole căutau soluții pentru a permite accesul publicului, testarea rapidă devenise cheia. Astfel, OK Medical a ajuns partener al unor evenimente la care erau implicate vedete precum Delia, iar numele companiei a câștigat vizibilitate și în afara zonei strict medicale.
Pentru public, această expunere a creat aparența unei companii solide, credibile și integrate într-un circuit legitim al evenimentelor și al serviciilor medicale. În realitate, ceea ce părea din exterior o poveste de succes antreprenorial construită într-un moment dificil s-a transformat ulterior într-un dosar complex de insolvențe, transferuri de acțiuni și datorii masive.
Cine controla grupul OK Medical
În centrul rețelei s-a aflat Mihail Cristinel Lala, omul care controla grupul de firme reunite în jurul brandului OK Medical. El apărea inclusiv în materialele de promovare ca administrator și proprietar al afacerii. Cea mai importantă societate din grup a fost OK Medical SRL din București, redenumită ulterior Vikbab Premium.
La începutul anului 2020, firma era deținută de un offshore din Statele Unite controlat de Doron Angelovitch, personaj implicat în proiecte controversate, aflate la granița dintre tehnologie, pseudoștiință și mistică. Acesta era legat inclusiv de firma IonoTerra, cunoscută pentru afirmații spectaculoase privind prognozarea cutremurelor din Vrancea. Odată cu izbucnirea pandemiei, Mihail Lala a preluat compania de la Angelovitch, atât pe nume propriu, cât și prin firma pe care o controla, Lambda Capital.
Mișcarea s-a dovedit extrem de rentabilă. Numai în 2020, OK Medical a raportat venituri de 42,6 milioane de lei. În același timp, Lala a început să construiască în jurul firmei principale o rețea de societăți-satelit, prin care au fost mutate contracte, activități și fluxuri financiare.
Irinel Popescu, nume surprinzător în acționariat
Una dintre cele mai surprinzătoare apariții din această poveste este cea a medicului Irinel Popescu. O altă societate importantă din grup, Medicina de Nișă SRL, a fost înființată în martie 2020, exact în luna în care pandemia a fost declarată oficial. La început, acționarii firmei erau Lambda Capital SRL, Irinel Popescu și Mihail Cristinel Lala.
Ulterior, structura societății s-a schimbat rapid. În septembrie 2020, Lambda Capital s-a retras, Lala a preluat 90% din firmă, iar Popescu a rămas cu 10%. O lună mai târziu, medicul a ieșit complet din acționariat, iar Lala a devenit asociat unic. Afacerea a explodat imediat după aceea: Medicina de Nisă a trecut de la venituri nesemnificative în 2020 la peste 47 de milioane de lei în 2021.
Irinel Popescu a explicat ulterior că asocierea i-a fost recomandată de Doron Angelovitch și că a realizat destul de repede că partenerul său nu este un om serios. El a susținut că nu a avut un rol important în grup și că regretă această asociere.
„Mi-a fost recomandat de Doron Angelovitch, cel care era un medic din Israel pe care îl apreciam. Eu nu am stat foarte mult în firmă. Am observat că Lala nu era un om serios și era mai mult interesat de altceva. Nu îl cunosc, regret asocierea, dar la acel moment, cu pandemia, părea o idee bună. Nu am avut un rol important în acest grup de firme”, a explicat Irinel Popescu pentru Fanatik.
Mutarea firmelor în Emirate și pe numele unui ucrainean
Pe măsură ce piața testelor rapide începea să se răcească, iar vaccinurile deveneau tot mai disponibile, în interiorul grupului au început mutări de acționariat care ridică semne de întrebare. Din mai 2021, Medicina de Nișă SRL a fost trecută pe numele unei societăți de tip căsuță poștală din Emiratele Arabe Unite, Trans European Investment-FZCO.
Același model s-a repetat și în cazul altor firme. OK Medical a fost mutată inițial pe OK Medical Excellence Group, companie controlată de Lala, iar apoi, în noiembrie 2021, a ajuns pe numele lui Viktor Babynskyi, cetățean ucrainean din Odesa. Tot atunci, compania și-a schimbat denumirea în Vikbab Premium SRL. Și OK Medical Excellence Group a fost transferată tot către o entitate din Emirate, în timp ce Iossocialmedia a fost trecută, în aprilie 2022, pe numele unei alte societăți din aceeași zonă, Iahim Alal – FZCO.
Aceste mutări au avut loc exact în perioada în care firmele începeau să acumuleze datorii importante și să intre în proceduri de insolvență. Din acest motiv, ele sunt privite ca posibile încercări de a îndepărta controlul direct și de a complica recuperarea banilor de către stat, angajați și parteneri.
Zeci de milioane la stat, milioane scoase din firme
Dimensiunea dezastrului financiar este uriașă. Datele centralizate din dosarele de insolvență arată că doar principalele firme din grup au acumulat datorii de peste 53 de milioane de lei. La această sumă se adaugă alte milioane provenite din transferuri de active și din sume retrase din companii.
OK Medical, redenumită Vikbab Premium, are datorii de 15,5 milioane de lei către Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București. Totodată, în dosarul insolvenței se arată că Mihail Lala ar fi retras din firmă aproximativ 9 milioane de lei, bani pe care ar trebui să îi restituie. OK Medical Excellence Group are datorii de 351.000 de lei, însă și de aici ar fi fost scoasă suma de 1,9 milioane de lei. Iossocialmedia are datorii de 14,5 milioane de lei către stat, iar Medicina de Nișă figurează cu obligații de 16,5 milioane de lei către DGRFP București – AJFP Ilfov.
O parte dintre acuzații vizează și active transferate în afara societăților. În cazul Iossocialmedia, administratorii procedurii de insolvență au reclamat înstrăinarea unor autoturisme de lux, inclusiv BMW și Mercedes, care ar fi fost folosite în interes personal. Printr-o sentință civilă pronunțată în 2025, Tribunalul București a dispus ca Mihail Lala să plătească firmei aproape 1,5 milioane de lei pentru aceste autoturisme scoase fără drept din patrimoniu.
Fanatik.ro arată că, pe lângă datoriile fiscale, grupul a lăsat în urmă restanțe salariale de aproximativ 10 milioane de lei și peste 200 de angajați care au depus cereri de înscriere la masa credală.
Angajați neplătiți și imagine falsă de companie solidă
Dincolo de cifre, poate cea mai dură dimensiune a acestui caz este cea umană. Foști angajați ai grupului au reclamat că întârzierile salariale au devenit rapid o practică obișnuită și că presiunile interne erau constante. Potrivit mărturiilor, cei care își cereau drepturile erau umiliți, amenințați sau mutați în alte orașe.
Această imagine internă contrastă violent cu ceea ce se vedea din exterior. Pentru public, OK Medical părea o companie serioasă, prezentă în zone premium, asociată cu vedete și capabilă să răspundă rapid unei nevoi urgente a societății. În spatele acestei imagini, însă, se contura o structură fragilă, dependentă de contextul excepțional al pandemiei și gestionată netransparent.
Centre de testare fără autorizații
Poate cea mai gravă constatare este aceea că o parte a afacerii ar fi funcționat fără autorizațiile medicale necesare. În urma unor controale făcute de instituții din subordinea Ministerului Sănătății, la solicitarea parlamentarului Emanuel Ungureanu, mai multe direcții de sănătate publică au verificat legalitatea funcționării unităților mobile de recoltare a probelor biologice aparținând grupului.
Rezultatele au fost serioase. Punctele de testare din București, Constanța, Dolj, Prahova și Timișoara nu aveau autorizație de funcționare. La Bacău și Sibiu au fost constatate probleme privind transportul probelor, iar la Cluj era interzisă recoltarea la domiciliu. Cu alte cuvinte, o afacere care a încasat zeci de milioane de lei într-o perioadă critică a sistemului sanitar ar fi funcționat, în multe puncte, fără toate avizele necesare.
O afacere a pandemiei, un dezastru de după
Cazul OK Medical este una dintre cele mai relevante radiografii ale economiei de pandemie din România. În doar doi ani, un grup de firme a reușit să transforme o nevoie publică urgentă într-un business de zeci de milioane, să își construiască o imagine puternică și apoi să se dezintegreze în insolvențe, datorii, litigii și acuzații privind scoaterea activelor din firme.
Astăzi, Mihail Lala este greu de găsit, acționarul ucrainean care apare în acte nu este de găsit nici el, iar administratorii judiciari încearcă să recupereze bani, mașini și alte bunuri.
În cele din urmă, Fanatik.ro a reușit să vorbească cu Mihail Nichifor, asociatul lui Lala în OK Medical. „Da, nu cred că sunt datorii de 50 de milioane de lei”, a fost primul răspuns al acestuia. După ce i-am enumerat firmele și datoriile, Nichifor și-a scăzut tonul vocii. „Da…, dar eu nu am fost așa de mult în firmă. Am fost implicat foarte puțin. Poate ar trebui să vorbiți cu domnul Lala. El s-a ocupat de firmă. El știe mai bine. Chiar și eu am avut probleme din cauza acestor datorii făcute de firme”, ne-a declarat acesta.
