Programul AP-ROBOTICĂ acoperă costurile intervențiilor realizate în spitale publice care au deja astfel de echipamente. Practic, statul plătește consumabilele, materialele și mentenanța, pentru ca pacienții să poată avea acces la chirurgie robotică în sistemul public.
Chirurgia robotică intră oficial în lista intervențiilor finanțate direct de stat, printr-un nou mecanism creat de Ministerul Sănătății. Prin Ordinul nr. 991 din 7 aprilie 2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 9 aprilie 2026, ministerul aprobă modul de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul, monitorizarea și îngrijirea pacienților care beneficiază de chirurgie robotică, sub denumirea AP-ROBOTICĂ.
Ordinul spune explicit că lista unităților sanitare publice nominalizate să desfășoare AP-ROBOTICĂ va fi aprobată printr-un ordin separat al ministrului sănătății. Cu alte cuvinte, Ordinul nr. 991/2026 creează programul, dar nu publică și lista finală a spitalelor.
Bugetul programului AP-ROBOTICĂ nu este stabilit ca o sumă fixă în ordinul publicat în Monitorul Oficial. Actul normativ precizează doar mecanismul de finanțare, nu și valoarea totală.
Costul unei operații cu roboți ar trebui să scadă cu 30%
Chirurgia robotică oferă o precizie mult mai mare, incizii mici și risc redus de complicații. Pacienții au dureri mai mici, pierderi reduse de sânge și o recuperare mai rapidă. Practic, intervenția este mai sigură și mai ușor de suportat decât chirurgia clasică.
O astfel de intervenție costă între 2.000, 3.000 de euro și poate ajunge până la 15.000 de euro. Doar patru spitale de stat făceau astfel de intervenții cu roboți, este vorba de unități din Timișoara, Iași, Bistrița și Oradea. La acest număr se mai adăugau alte aproape 20 de unități medicale private, majoritatea din Capitală.
Un manager de spital privat a explicat pentru NewsCenter.ro că din costul unei intervenții, consumabilele unui robot acopereau minimum 30% din prețul operației. Astfel, prețul unei operații cu roboți medicali ar trebui să scadă cu 30%.
Miza ordinului este una importantă: până acum, chirurgia robotică din spitalele publice a funcționat mai degrabă fragmentat, în funcție de existența echipamentelor, de bugetele locale și de capacitatea fiecărui spital de a acoperi consumabilele, kiturile și mentenanța. Noul ordin încearcă să transforme această tehnologie dintr-o excepție costisitoare într-un program finanțat și urmărit centralizat, cu reguli clare de eligibilitate, raportare și decontare.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, anunța acest program încă de la mijlocul anului trecut. „Anunțăm înființarea unui program numit „Acțiuni prioritare – chirurgie robotică”, prin care Ministerul Sănătății va deconta unităților sanitare publice consumabilele și kiturile medicale necesare pentru intervențiile chirurgicale care se desfășoară cu roboți. Programul va fi finanțat din bugetul Ministerului Sănătății. Programul se va derula în toate spitalele publice unde există chirurgie robotică”, declara acesta.
Ce este, de fapt, AP-ROBOTICĂ
Programul se adresează atât pacienților cu afecțiuni urgente, cât și celor cu boli cronice care au nevoie de intervenții chirurgicale realizate cu echipamente robotice, fie că este vorba despre adulți, fie despre copii.
Ordinul precizează explicit că sunt acoperite acele costuri specifice care nu pot fi decontate din contractele obișnuite ale spitalelor cu casele de asigurări de sănătate. Cu alte cuvinte, AP-ROBOTICĂ vine să plătească partea scumpă și greu de susținut a chirurgiei robotice: consumabilele, instrumentarul dedicat, materialele sanitare și chiar service-ul și mentenanța roboților.
Aceasta este principala noutate practică a ordinului. La momentul anunțului programului, Ministerul Sănătății spunea clar că va finanța direct spitalele publice care au roboți chirurgicali pentru achiziția de kituri, instrumentar și materiale consumabile, tocmai pentru ca pacienții să nu mai fie trimiși spre soluții private sau în afara țării.
Ce se schimbă prin ordin
Prima schimbare majoră este că programul capătă coordonare națională. Se înființează un colectiv de lucru AP-ROBOTICĂ, format dintr-un președinte, un vicepreședinte și cinci membri, care va coordona științific și metodologic programul. Secretariatul tehnic este asigurat de Direcția medicină de urgență din Ministerul Sănătății. Acest colectiv va face propuneri privind strategia, procedurile, structura programului și repartiția fondurilor.
A doua schimbare este legată de finanțare. Programul va fi plătit din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, de la două titluri bugetare: „Bunuri și servicii” și „Transferuri între unități ale administrației publice”. Asta înseamnă că spitalele subordonate altor autorități sau ministere vor intra în contracte cu direcțiile de sănătate publică, iar spitalele aflate direct în subordinea Ministerului Sănătății vor primi fondurile prin transferuri. Ordinul stabilește termene clare pentru cererile de finanțare lunară și avertizează că solicitările trimise după data de 5 a fiecărei luni nu vor fi finanțate în luna respectivă, ci abia în următoarea.
A treia schimbare importantă este că programul vine cu obligații stricte de raportare și trasabilitate. Spitalele trebuie să țină evidențe nominale ale beneficiarilor pe bază de CNP, să întocmească rapoarte lunare, trimestriale și anuale, să urmărească stocurile pentru minimum 30 de zile și să raporteze indicatori de eficiență, inclusiv timpul mediu de așteptare pentru pacienții care au nevoie de chirurgie robotică. Ordinul introduce astfel o supraveghere mult mai strictă decât simpla decontare a unor consumabile.
Ce plătește efectiv programul
Articolul 20 din ordin este, de fapt, miezul util al programului. El spune că din AP-ROBOTICĂ se pot finanța două categorii mari de cheltuieli: achiziția medicației, consumabilelor, materialelor și instrumentarului specifice chirurgiei robotice și contractarea serviciilor de service și mentenanță pentru aparatură, inclusiv kituri și piese de schimb. Ordinul merge până la nivelul detaliilor tehnice și stabilește inclusiv ce condiții trebuie să îndeplinească firmele care asigură service-ul: autorizare de la producător, personal certificat și infrastructură tehnică de diagnoză și calibrare.
Pentru spitale, acesta este probabil cel mai valoros efect al ordinului. Un robot chirurgical nu înseamnă doar achiziția inițială a aparatului, ci și un flux constant de costuri: consumabile scumpe, kituri dedicate fiecărei intervenții, instrumente cu număr limitat de utilizări și mentenanță specializată. Fără această finanțare separată, multe spitale publice aveau roboți, dar nu îi puteau folosi la capacitate sau îi foloseau limitat. Ministerul Sănătății a explicat încă din decembrie 2025 că acesta este exact blocajul pe care vrea să îl rezolve.
Ce pacienți intră în program
Lista indicațiilor este foarte largă. Ordinul acoperă chirurgie generală, chirurgie toracică, neurochirurgie, ginecologie, urologie, ortopedie, ORL și chirurgie orală și maxilofacială, dar și chirurgie pediatrică și ortopedie pediatrică. În program intră proceduri oncologice complexe, intervenții colorectale, gastrectomii, rezecții hepatice, operații pe pancreas, timectomii, implanturi de electrozi cerebrali profunzi, histerectomii radicale, prostatectomii, nefrectomii, artroplastii asistate robotic sau intervenții transorale robotice pentru tumori ORL și OMF.
Asta arată că AP-ROBOTICĂ nu este gândit ca un subprogram îngust pentru câteva cazuri rare, ci ca un cadru larg pentru integrarea chirurgiei robotice în mai multe specialități mari, inclusiv oncologie, urologie, ginecologie și ortopedie.
