Ancheta Consiliului Concurenței privind piața semințelor agricole riscă să se transforme într-un scandal cu miză de zeci de milioane de euro care se va decide în instanțele naționale și europene.
Consiliului Concurenței a început să notifice distribuitorii de semințe că vor fi amendați cu procente din cifra de afaceri din 2025 pentru că au participat alături de furnizorii Corteva, Monsanto, Maïsadour la o stabilire de prețuri pe verticală, așa cum a aflat Agroinvestigații.ro. În final, amenzile distribuitorilor riscă să ajungă la peste 20 de milioane de euro pentru faptul că au aplicat politici stabilite de furnizori. Spre exemplu, investigația a plecat de la un sistem de vouchere aplicat de Corteva prin care distribuitorilor li se impune o schemă de discounturi pe care trebuie să o aplice fermierilor și sub care nu pot scădea.
Cu toate acestea, Corteva ar urma să primească o amendă de 5 milioane de euro, mai mică decât cele ale distribuitorilor. Reamintim că grupul american Corteva și-a recunoscut deja vinovăția în fața inspectorilor Consiliului Concurenței. Compania nu a dorit să răspundă la întrebările Agroinvestigații.ro.
Investigație pornită în 2022
Ancheta a fost declanșată în 2022, după o sesizare depusă de Agricover Romania, și a vizat inițial posibile practici de tip cartel între furnizorii de semințe Corteva, Monsanto, Maïsadour și rețelele lor de distribuție. Pe parcurs, investigația s-a extins, a cuprins noi companii, a fost disjunsă și, în cele din urmă, a suferit o transformare juridică de fond: din dosar de cartel a devenit dosar de fixare de prețuri pe verticală. Această schimbare, aparent tehnică, are consecințe financiare majore — și toate în favoarea furnizorului american.
Fixare de prețuri în loc de cartel
Diferența dintre un cartel și o înțelegere verticală de fixare a prețurilor nu este doar o chestiune de vocabular juridic. Ea determină cine răspunde, în ce proporție și cu ce sume.
Într-un cartel clasic, concurenții de pe același nivel al pieței – în cazul de față furnizorii de semințe — se înțeleg să nu se facă concurență în privința prețurilor, împărțind piața între ei în detrimentul cumpărătorilor. Răspunderea revine în principal producătorilor, iar amenzile pot ajunge la 10% din cifra de afaceri globală a grupului – nu doar a subsidiarei locale. Pentru Corteva, al cărei grup are venituri de miliarde de dolari anual, o amendă calculată la nivel internațional ar fi fost de o cu totul altă magnitudine.
Fixarea de prețuri pe verticală funcționează diferit: în loc să privească relațiile dintre concurenți, vizează relațiile dintre un furnizor și distribuitorii săi. Răspunderea este distribuită de-a lungul lanțului comercial, iar amenzile se calculează raportat la cifra de afaceri a fiecărei entități din acel lanț. Concret, distribuitorii români de semințe, cu cifre de afaceri incomparabil mai mici față de un gigant agrochemical american, ajung să plătească în total de patru ori mai mult decât furnizorul care a conceput și impus sistemul contestat.
Consiliul Concurenței a confirmat schimbarea de încadrare, explicând că investigațiile „privesc relațiile comerciale dintre furnizori și distribuitori, respectiv relații verticale, și nu relații între companii concurente”, și că nu vizează practici de tip cartel, ci posibile înțelegeri verticale de fixare a prețurilor de vânzare. Instituția nu a comentat impactul practic al acestei recalificări asupra distribuției amenzilor.
Sistemul de vouchere impus de Corteva
Miezul acuzațiilor față de distribuitori privește participarea la sistemul de vouchere al Corteva. Funcționarea acestui sistem este, în linii mari, necontestată: Corteva emitea vouchere prin care comunica distribuitorilor autorizați valoarea discounturilor ce urmau să fie oferite fermierilor. Distribuitorii aplicau acele discounturi și le recuperau ulterior de la furnizor. Prețul final la care fermierul cumpăra semințele era, practic, stabilit de Corteva.
Distribuitorii spun că tocmai asta este problema cu toată construcția acuzatorie: ei nu au fixat nimic. Au primit un sistem, l-au aplicat și acum sunt amendați pentru că l-au aplicat. Un acționar majoritar al uneia dintre companiile distribuitoare vizate a explicat că a primit o notificare verbală privind o amendă de 1,3 milioane de euro — redusă la 850.000 de euro dacă recunoaște faptele — și că nu înțelege logica pedepsirii unui intermediar pentru un sistem pe care nu l-a conceput și pe care nu îl putea refuza fără a pierde accesul la unul dintre puținii furnizori majori de pe piață.
„Cum pot participa eu la fixarea de prețuri când folosesc un sistem de vouchere impus de furnizor, așa cum aceștia au și recunoscut? În aceste vouchere se precizează valoarea discounturilor, pe care, de asemenea, nu eu le stabilesc”, a explicat acționarul unei companii distribuitoare.
Fixarea de prețuri la nivel georgrafic, în relația cu Monsanto și Maïsadour
Pentru distribuitorii Monsanto și Maïsadour, acuzația este diferită și privește limitări teritoriale: distribuitorii nu aveau voie să exporte semințele Maïsadour sau să le comercializeze în alte regiuni din România în cazul Monsanto. Și în acest caz, distribuitorii susțin că restricțiile erau prevăzute în contractele standardizate ale furnizorilor, nu convenite liber între distribuitori.
Consiliul Concurenței aplică amenzile de 0,5% din cifra de afaceri pentru toți cei 19 distribuitori investigați, indiferent de furnizorul în relație cu care se reține fapta. Printre companiile vizate se numără Agrii Romania, Agro-Est Muntenia, Alcedo, Ameropa Grains, Biochem, Chemark ROM, Kwizda Agro Romania, Moldova Farming, Plantagro-Com și Agricover România — practic întreaga structură de distribuție a semințelor de mare cultură din România.
Se poate ajunge la monopol
Cea mai gravă acuzație pe care distribuitorii o formulează la adresa anchetei nu privește cuantumul amenzilor în sine, ci efectul pe care îl vor produce acestea asupra structurii pieței.
Un proprietar de companie distribuitoare a trasat un scenariu pe care îl consideră inevitabil: amenzile vor împinge spre faliment sau spre retragere din piață o parte din cei 19 distribuitori vizați. Mulți dintre ei sunt deja în dificultate financiară. O amendă de un milion de euro echivalează, în cazul unui distribuitor de dimensiuni medii, cu profitul pe trei sau patru ani de activitate. Efectul cumulat al amenzilor aplicate simultană întregii rețele de distribuție nu va echilibra piața, ci o va concentra.
„Va rămâne ca producătorul Corteva și alți furnizori să vândă direct fermierilor, ajungându-se la un monopol — ceea ce este contrar ideii de concurență într-o piață liberă”, a declarat proprietarul companiei.
Consiliul Concurenței nu a răspuns la întrebarea specifică despre riscul de monopolizare a pieței ca efect secundar al anchetei. Instituția a transmis că amenzile pot fi contestate în instanță în termen de 30 de zile de la comunicare și că își desfășoară activitatea respectând principiile de independență, imparțialitate și confidențialitate procedurală.
Ar putea urma amenzi și în dosarul furnizorului Syngenta
Ancheta nu se oprește la Corteva, Monsanto și Maïsadour. Syngenta face obiectul unui dosar distinct, disjuns de inspectorii Consiliului Concurenței, care au considerat că investigarea relațiilor dintre Syngenta și distribuitorii săi necesită resurse suplimentare și o analiză aprofundată. Autoritatea invocă nevoia unei „mai bune administrări și soluționări a faptelor investigate” pentru a justifica separarea.
Reprezentanții Syngenta au ales să nu comenteze deciziile procedurale ale Consiliului Concurenței, precizând că acestea „sunt luate exclusiv de Consiliul Concurenței pe baza propriilor criterii interne și nu reflectă vreo constatare a încălcării legii sau vreo lipsă de cooperare din partea Syngenta.”
Disjungerea ridică ea însăși întrebări despre coerența procesului. Dacă rețelele de distribuție ale tuturor celor patru furnizori se suprapun în mare măsură – ceea ce Consiliul Concurenței însuși sugerează prin modul în care a construit investigația inițială —, tratarea separată a unuia dintre ei poate complica evaluarea tabloului complet al pieței.
Amenzile vor fi contestate în instanță
Distribuitorii care au primit deja notificări verbale urmează să primească în perioada imediat următoare și notificările scrise formale, momentul de la care curge termenul de 30 de zile pentru contestare. Cei mai mulți dintre ei au ales să nu reacționeze public până în acel moment.
Decizia finală a Consiliului Concurenței va putea fi atacată la Curtea de Apel București. Istoricul instituției în instanță este unul solid — Consiliul câștigă frecvent contestațiile. O parte dintre distribuitori vor să conteste ancheta concurențială și la Comisia Europeană.
Mai multe detalii în Agroinvestigații.ro.
