Într-un raport transmis Bursei de Valori București, Nuclearelectrica anunță că proiectul intră într-o nouă etapă de dezvoltare, în timp ce în interiorul Guvernului și al industriei energetice apar tot mai multe întrebări despre costurile reale și eficiența economică a investiției.
În documentul publicat săptămâna trecută, Nuclearelectrica precizează că proiectul se află în etapa premergătoare fazei Pre-EPC, adică înaintea semnării marilor contracte de inginerie, achiziții și construcție. În acest moment, compania de proiect RoPower Nuclear lucrează la finalizarea investigațiilor geotehnice, la continuarea procesului de licențiere nucleară și la negocierea contractelor pentru echipamentele care necesită ani întregi de fabricație.
Totodată, compania încearcă să definitiveze lanțurile de aprovizionare și structura tehnică necesară unei investiții care ar putea depăși în final 5-6 miliarde de dolari.
De altfel, costul real al proiectului reprezintă una dintre cele mai mari teme de dispută din interiorul sistemului energetic românesc. Chiar dacă Nuclearelectrica insistă că etapele tehnice FEED 1 și FEED 2 au fost finalizate sub bugetul estimat, criticii proiectului atrag atenția că tehnologia SMR este încă insuficient testată comercial la scară mare și că investițiile necesare sunt enorme pentru economia românească.
Premierul Bolojan consideră că proiectul este inutil
În ultimele luni, premierul Ilie Bolojan a fost primul lider politic important care a pus public sub semnul întrebării eficiența unor astfel de investiții energetice foarte costisitoare. Fără să atace direct proiectul de la Doicești, Bolojan a vorbit în repetate rânduri despre necesitatea reevaluării marilor proiecte publice și despre riscul ca România să investească miliarde în capacități care ar putea produce energie prea scumpă pentru piață.
Mesajele sale au fost interpretate în industria energetică drept o tentativă de temperare a entuziasmului care a însoțit în ultimii ani proiectul SMR, susținut puternic de administrația americană și de fostele guverne de la București.
Bolojan a vorbit inclusiv despre necesitatea reevaluării marilor investiții publice și despre prioritizarea proiectelor care aduc „eficiență economică reală”.
Deși nu a anunțat oficial blocarea proiectului SMR, mesajele sale au fost interpretate în industria energetică drept o distanțare față de entuziasmul pro-american care a însoțit proiectul în perioada guvernelor anterioare.
Un proiectul mai mult politic
În interiorul sistemului energetic există deja două tabere:
- susținătorii SMR, care văd proiectul drept o investiție strategică și geopolitică;
- criticii, care consideră că tehnologia este încă prea scumpă și insuficient maturizată comercial.
În realitate, proiectul de la Doicești nu este doar unul energetic, ci și unul geopolitic.
Statele Unite au investit masiv în promovarea tehnologiei NuScale în România, văzută drept o platformă strategică în Europa de Est. Partenerii principali ai Nuclearelectrica sunt compania americană NuScale Power și gigantul american de inginerie Fluor Corporation, în timp ce Departamentul pentru Energie al SUA a susținut financiar etapele preliminare ale proiectului.
„Practic, România a devenit laboratorul european în care Washingtonul încearcă să demonstreze că reactoarele modulare mici pot deveni o alternativă reală la centralele clasice și la dependența energetică de Rusia. Nu întâmplător, amplasamentul ales este fosta termocentrală pe cărbune de la Doicești. Conceptul promovat de americani este acela de transformare a fostelor centrale pe combustibili fosili în centre nucleare de nouă generație”, ne-a explicat un expert în domeniul energetic.
Fosta termocentrală pe cărbune din județul Dâmbovița oferă:
- acces la infrastructură energetică;
- conexiuni la rețeaua națională;
- teren industrial deja utilizat;
- posibilitatea reconversiei unei zone afectate de declinul industriei energetice clasice.
Argumentele Nuclearelectrica
Nuclearelectrica insistă acum că proiectul este esențial pentru viitorul energetic al României. În raportul transmis Bursei, compania vorbește despre „flexibilitatea sistemului energetic”, „complementaritatea cu resursele regenerabile” și despre rolul SMR-urilor în decarbonizarea industriei europene.
Oficialii companiei susțin că reactoarele modulare mici nu trebuie privite doar ca simple unități de producție energetică, ci ca puncte de plecare pentru dezvoltarea unei noi industrii nucleare în România. Proiectul ar urma să stimuleze întregul lanț industrial — de la producția de componente și servicii tehnice până la educație și cercetare.
În plus, Nuclearelectrica amintește că proiectul de la Doicești este integrat în strategia nucleară mai amplă a României, care include și retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă, dar și construcția reactoarelor 3 și 4.
Compania transmite și un mesaj indirect către criticii proiectului: dezvoltarea SMR-urilor nu mai este doar o inițiativă românească sau americană, ci o direcție asumată la nivelul Uniunii Europene. Bruxelles-ul susține deja Alianța Industrială Europeană pentru SMR, iar interesul pentru reactoarele modulare mici crește accelerat în contextul competiției globale pentru securitate energetică și independență tehnologică.
Cât costă proiectul SMR de la Doicești
Deși Nuclearelectrica nu a prezentat recent o valoare actualizată a investiției totale, estimările anterioare indicau că proiectul SMR de la Doicești ar putea depăși 5-6 miliarde de dolari în forma completă.
Costurile sunt împărțite în mai multe etape: studii FEED 1 și FEED 2; licențiere nucleară; infrastructură; contracte EPC; construcția reactoarelor și conectarea la sistemul energetic. În fazele preliminare, România a beneficiat inclusiv de granturi și sprijin american pentru studiile tehnice și de fezabilitate.
Nuclearelectrica susține acum că etapele FEED 1 și FEED 2 au fost finalizate „la un buget redus față de cel estimat”, iar misiunile Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) au confirmat viabilitatea amplasamentului de la Doicești.
Până în prezent, cheltuielile realizate pentru proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești au devenit unul dintre principalele puncte de controversă din jurul investiției. Premierul Ilie Bolojan a declarat într-un interviu acordat HotNews că Nuclearelectrica a consumat „peste 240 de milioane de dolari” pentru proiect, fără ca lucrările efective de construcție să fi început.
„Să vă dau un exemplu. Unul din proiectele despre care s-a vorbit în acești ani a fost SMR de la Doicești, acel reactor. Știți cât a consumat Nuclearelectrica acolo? Peste 240 de milioane de dolari. Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Întrebarea este: merită asta?”, a declarat Ilie Bolojan în cadrul interviului acordat HotNews.
Parteneriatul cu Nova Power & Gas
La rândul său, Nuclearelectrica a punctat că valoarea cheltuielilor efective realizate până acum este de aproximativ 210 milioane de dolari, diferența până la suma invocată de premier provenind din estimări suplimentare și costuri asociate etapelor viitoare deja contractate.
O parte importantă a discuției privește și tranzacția terenului de la Doicești. Compania privată Nova Power & Gas, parteneră cu Nuclearelectrica în compania de proiect RoPower Nuclear, a cumpărat terenul fostei termocentrale în 2021 cu aproximativ 5 milioane de euro și ulterior l-a vândut companiei de proiect cu peste 40 de milioane de euro, potrivit informațiilor publicate de HotNews pe baza unor surse din interiorul Nuclearelectrica.
Nova Power & Gas a rămas ulterior acționar cu 50% în RoPower Nuclear, compania care dezvoltă centrala SMR împreună cu Nuclearelectrica.
Nova Power & Gas a devenit în ultimele luni o companie prin care grupurile americane încearcă să-și impună interesele în România și să ajungă la încheierea unor contracte cu statul român.
Compania s-a implicat și în proiecte strategice de import de gaz natural lichefiat (LNG) din SUA. Compania a semnat, alături de Transgaz și grupul grec Atlantic-See LNG Trade, memorandumuri pentru achiziția a până la 1,4 milioane de tone de LNG american anual, pe o perioadă de 20 de ani, începând din 2030. Gazul urma să provină de la compania americană Venture Global și să intre în regiune prin terminalul LNG de la Alexandroupolis, Grecia.
Tehnologia NuScale nu este încă implementată comercial nicăieri în lume
Totuși, marile semne de întrebare rămân. Tehnologia NuScale nu este încă implementată comercial nicăieri în lume la scară completă, iar proiectele similare dezvoltate în SUA au avut probleme legate de costuri și termene.
Pentru România, riscul principal este ca proiectul să devină o investiție uriașă cu recuperare economică incertă, într-un sistem energetic aflat deja sub presiunea tranziției verzi, a prețurilor volatile și a investițiilor masive necesare în rețele și capacități de producție.
Cu toate acestea, Nuclearelectrica transmite clar că nu există intenția de oprire a proiectului. Directorul general Cosmin Ghiță afirmă că dezvoltarea reactoarelor modulare mici va continua în conformitate cu acordurile internaționale asumate de statul român și cu strategia de investiții aprobată de acționari.
Astfel, în timp ce în Europa multe state încă analizează dacă tehnologia SMR este viabilă economic, România a ales deja să joace rolul pionierului european într-unul dintre cele mai riscante și ambițioase proiecte energetice ale ultimilor ani.
