Românii care locuiesc în străinătate vor putea obține un grant de maximum 200.000 de euro pentru a deschide sau dezvolta, printr-o firmă nouă, o afacere în România.
Banii nu vor fi acordați însă direct persoanei și nici nu vor finanța integral investiția. Programul „Diaspora Investește Acasă” este construit în jurul unui credit bancar: solicitantul trebuie să contribuie cu fonduri proprii, să treacă de analiza unei bănci, iar statul poate acoperi, prin grant, cel mult 60% din valoarea creditului.
Guvernul a aprobat pe 6 august 2026 programul „Diaspora Investește Acasă”, care are un buget total de 506 milioane de lei, echivalentul a 100 de milioane de euro. Autoritățile estimează că aproximativ 1.000 de firme vor beneficia de finanțare în perioada 2026-2029.
Programul va fi implementat prin Banca de Investiții și Dezvoltare – BID, care va acționa în numele Ministerului Finanțelor. Proiectul Hotărârii de Guvern poate fi consultat aici.
Grantul este nerambursabil, dar nu reprezintă întreaga finanțare
În sensul programului, grantul reprezintă un ajutor financiar nerambursabil acordat din bugetul de stat. Beneficiarul nu trebuie să restituie această componentă dacă respectă toate condițiile programului și folosește finanțarea conform destinației aprobate.
Totuși, programul nu acordă pur și simplu 200.000 de euro în contul unui român din diaspora. Grantul este legat obligatoriu de contractarea unui credit pentru investiții și poate reprezenta maximum 60% din valoarea creditului, fără să depășească 200.000 de euro.
Diferența de credit rămasă după aplicarea grantului, dobânzile și celelalte costuri bancare vor trebui suportate de beneficiar, potrivit contractului încheiat cu instituția financiară. Solicitantul trebuie să aducă și o contribuție financiară proprie, care va fi folosită efectiv pentru realizarea proiectului.
De exemplu, dacă o firmă obține un credit eligibil de 100.000 de euro, grantul poate ajunge la cel mult 60.000 de euro. Restul finanțării nu devine nerambursabil și rămâne în sarcina beneficiarului.
Pentru un credit de 400.000 de euro, 60% ar însemna 240.000 de euro, dar grantul nu poate depăși plafonul programului. În acest caz, ajutorul maxim va fi de 200.000 de euro.
Așadar, expresia „grant de 200.000 de euro” descrie valoarea maximă posibilă, nu suma garantată fiecărui solicitant. Nivelul efectiv depinde de valoarea creditului, de proiect și de rezultatul evaluării.
Cine poate solicita finanțarea
Beneficiarul juridic al grantului nu este persoana fizică din diaspora, ci societatea înființată pentru derularea afacerii în România.
Firma trebuie să fie o microîntreprindere, o întreprindere mică sau mijlocie nou-înființată. Potrivit hotărârii aprobate de Guvern, este considerată nouă o societate înființată cu mai puțin de trei ani înaintea solicitării creditului.
Dacă entitatea nu este supusă formal înregistrării, perioada de trei ani se calculează de la începerea activității economice sau de la momentul în care aceasta devine supusă impozitării.
Majoritatea capitalului social trebuie să fie deținută, individual sau cumulat, de cetățeni români care au domiciliul ori reședința în străinătate sau care au avut un asemenea domiciliu ori o asemenea reședință timp de minimum 12 luni din ultimele 18 luni anterioare depunerii cererii de credit.
Formularea din actul aprobat este importantă: cele 12 luni trebuie să se încadreze în intervalul ultimelor 18 luni, dar textul nu mai precizează că acestea trebuie să fie neapărat consecutive.
Programul nu impune explicit revenirea fizică definitivă în România. Afacerea și investiția finanțată trebuie însă să fie realizate și să funcționeze în România. Nota de fundamentare vorbește inclusiv despre o „repatriere economică” fără revenirea fizică a investitorului.
Experiență sau studii de minimum nouă luni
Persoanele din diaspora care dețin majoritatea firmei și/sau administratorii societății trebuie să demonstreze că au experiență profesională, pregătire ori studii de minimum nouă luni.
Experiența poate fi în domeniul în care va fi realizată investiția sau în activitatea de management. Astfel, nu este obligatoriu ca toți asociații să fi lucrat exact în sectorul afacerii propuse, dacă poate fi dovedită pregătirea relevantă a asociaților majoritari ori a administratorilor.
Documentele acceptate pentru demonstrarea experienței – contracte de muncă, adeverințe, diplome, certificate sau alte acte – urmează să fie detaliate prin procedurile operaționale ale programului și regulile instituțiilor financiare participante.
Condiția prevăzută în hotărârea adoptată este de minimum nouă luni, deși comunicările publice inițiale ale Ministerului Finanțelor vorbeau despre o experiență sau pregătire de un an.
Ce contribuție proprie trebuie să aducă beneficiarul
Programul impune o contribuție proprie calculată în funcție de valoarea totală a proiectului:
- Pentru proiectele de maximum 400.000 de euro, contribuția proprie este de cel puțin 10%.
- Pentru o firmă nouă în care cel puțin unul dintre asociații majoritari eligibili este un antreprenor cu vârsta sub 35 de ani, contribuția scade la minimum 5%, dacă proiectul nu depășește 400.000 de euro.
- Pentru proiectele care depășesc 400.000 de euro, contribuția proprie este de minimum 15%.
În cazul unui proiect de 200.000 de euro, solicitantul trebuie să dovedească, în mod normal, o contribuție proprie de minimum 20.000 de euro. Dacă se aplică facilitatea pentru antreprenorii sub 35 de ani, contribuția minimă scade la 10.000 de euro.
Pentru o investiție de 500.000 de euro, contribuția proprie trebuie să fie de cel puțin 75.000 de euro, deoarece proiectul trece de pragul de 400.000 de euro.
Nu este suficientă simpla prezentare a banilor într-un cont. Hotărârea prevede că aportul propriu trebuie folosit efectiv pentru implementarea investiției.
Credite între 5.000 și 500.000 de euro
Valoarea creditului de investiții poate fi cuprinsă între 5.000 și 500.000 de euro, în echivalent lei.
Durata maximă este de zece ani, iar scadența finală nu poate depăși data de 31 decembrie 2037. Chiar dacă programul funcționează până în 2029 pentru acordarea granturilor, rambursarea creditelor poate continua ulterior, în limita datei stabilite de actul normativ.
Creditul poate include și o componentă suplimentară pentru plata salariilor personalului necesar implementării și operaționalizării investiției. Această componentă nu poate depăși 15% din valoarea proiectului.
Grantul și creditul pot fi folosite numai pentru activități eligibile desfășurate în România. Lista exactă a cheltuielilor și activităților acceptate va rezulta din schema de ajutor de minimis modificată de BID și din convențiile încheiate cu băncile participante.
Obținerea grantului depinde și de aprobarea creditului
Îndeplinirea condițiilor programului nu garantează automat acordarea banilor. Firma trebuie să fie eligibilă pentru ajutorul de minimis, dar trebuie să treacă și de analiza financiară a băncii sau a intermediarului financiar.
Creditele vor fi aprobate conform normelor interne ale instituțiilor de credit. Banca va putea analiza planul de afaceri, capacitatea proiectului de a genera venituri, istoricul asociaților, contribuția proprie, investiția propusă și posibilitatea firmei de a achita partea de credit rămasă după grant.
BID poate acorda și o garanție de portofoliu pentru credit. Dacă banca apreciază că riscul este acoperit prin bunurile cumpărate și garanția BID, nu îi va putea cere beneficiarului alte garanții în afara ipotecii asupra activelor finanțate și a unei eventuale fideiusiuni.
Această prevedere poate ușura accesul la finanțare pentru firmele fără un istoric îndelungat, dar nu elimină analiza de credit și nici dreptul băncii de a respinge un proiect pe care îl consideră neviabil.
Pașii pe care trebuie să-i urmeze un român din diaspora
Primul pas este verificarea condiției privind domiciliul sau reședința în străinătate: minimum 12 luni din cele 18 luni anterioare cererii de credit. Solicitantul va trebui să pregătească documente prin care poate demonstra această perioadă.
Al doilea pas este înființarea unei firme în România sau verificarea faptului că societatea existentă are mai puțin de trei ani și se încadrează în categoria IMM. Cetățenii români eligibili din diaspora trebuie să dețină împreună majoritatea capitalului social.
Al treilea pas este pregătirea dovezilor privind experiența ori studiile de minimum nouă luni în domeniul proiectului sau în management.
Urmează realizarea proiectului de investiții și a planului de afaceri: valoarea totală, bunurile care vor fi cumpărate, cheltuielile eligibile, contribuția proprie, necesarul de credit, veniturile estimate și capacitatea de rambursare.
Solicitantul trebuie apoi să asigure contribuția proprie de 5%, 10% sau 15%, după caz, și să depună cererea de credit la una dintre instituțiile financiare care vor participa la program.
Banca va analiza proiectul potrivit propriilor norme și va verifica eligibilitatea pentru schema de ajutor. După aprobarea creditului și a componentei de grant, investiția va putea fi realizată în condițiile contractelor semnate.
Lista băncilor participante, momentul deschiderii cererilor, formularele, documentele acceptate și lista detaliată a cheltuielilor eligibile nu sunt încă prevăzute în hotărârea de aprobare. Acestea vor fi stabilite prin convenția dintre Ministerul Finanțelor și BID, prin modificarea schemei de minimis și prin convențiile cu instituțiile de credit.
Investiția și acționariatul trebuie menținute trei ani
Beneficiarul trebuie să păstreze în patrimoniul firmei activele cumpărate din credit timp de minimum trei ani de la finalizarea investiției.
Tot timp de trei ani, majoritatea capitalului social trebuie să rămână în proprietatea asociaților români din diaspora care au asigurat eligibilitatea firmei.
Există o excepție: participația acestora poate coborî până la 25% dacă părțile sociale sau acțiunile sunt transferate către fonduri de investiții, parteneri strategici locali ori investitori individuali de tip business angel. Și în această situație, investiția trebuie păstrată pe durata obligatorie.
Pentru o „întreprindere unică”, în sensul regulilor europene privind ajutoarele de stat, grantul poate fi acordat unei singure entități și pentru o singură facilitate de credit. Prin urmare, aceeași persoană nu va putea multiplica finanțarea prin mai multe firme aflate sub control comun.
Deși grantul este nerambursabil, încălcarea condițiilor, utilizarea banilor pentru alte scopuri, vânzarea prematură a activelor sau nerespectarea obligațiilor asumate poate conduce la recuperarea ajutorului, în condițiile care vor fi detaliate în schema de minimis și în contractele de finanțare.
Înscrierile nu sunt încă deschise doar prin aprobarea programului
Aprobarea hotărârii de către Guvern nu înseamnă că cererile pot fi depuse imediat. După publicarea actului în Monitorul Oficial, Ministerul Finanțelor și BID trebuie să încheie o convenție de implementare, care va fi aprobată prin ordin al ministrului Finanțelor în termen de 30 de zile.
BID trebuie apoi să modifice schema de ajutor de minimis, să obțină avizele necesare și să actualizeze convențiile cu intermediarii financiari. Abia după anunțarea băncilor participante, a documentelor și a fluxului de înscriere, românii din diaspora vor putea depune efectiv proiectele.
Ministerul Finanțelor va plăti granturile către instituțiile de credit, pe baza situațiilor transmise lunar și a dispozițiilor emise de BID. Prin urmare, ajutorul nu va fi virat liber persoanei fizice, ci va fi administrat în legătură directă cu creditul și investiția aprobate.
Programul se va desfășura între 2026 și 2029, în limita bugetului disponibil. Pentru potențialii solicitanți, pregătirea poate începe cu documentele privind rezidența în străinătate, înființarea firmei, dovezile experienței, contribuția proprie și planul de afaceri, însă depunerea cererilor depinde de publicarea procedurilor operaționale și de intrarea băncilor în program.
