Ascensiunea lui Marian Neacșu în fruntea administrației publice după ce l-a convins pe Ilie Bolojan că România are nevoie de un guvern funcțional

Mesaj al susținătorilor lui Marian Neacșu pentru acesta, când acesta era la Pro România, în timpul pandemiei Covid

Mesaj al susținătorilor lui Marian Neacșu pentru acesta, când acesta era la Pro România, în timpul pandemiei Covid

Marian Neacșu a revenit în centrul puterii după ce eșecul învestirii Guvernului Adrian Veștea îl împinsese în plan secund în PSD. Numit vicepremier și ministru al Afacerilor Interne în Cabinetul Luca Niculescu, Neacșu a primit ulterior și atribuții de coordonare funcțională asupra a zece ministere și a ministrului delegat pentru învățământ preuniversitar. 

În spatele acestei reveniri se află, potrivit mai multor lideri importanți din PSD care au discutat cu NewsCenter.ro, rolul lui Neacșu în negocierile pentru deblocarea învestirii unui guvern în care să facă parte partidul social-democrat.

După respingerea Cabinetului Siegfried Mureșan, capacitatea sa de a discuta direct cu Ilie Bolojan și de a fi luat în serios de acesta ar fi redevenit utilă pentru construirea unei înțelegeri parlamentare.

„Marian Neacșu a fost soluția renunțării la orgolii, din ce știu. El chiar a vorbit direct cu Bolojan și cu alți lideri din PNL și au ajuns la soluția să se înțeleagă pentru votul din Parlament. La schimb, PNL a păstrat anumite poziții, printre care cea a lui Mircea Abrudean la conducerea Senatului”, ne-a declarat unul dintre liderii importanți ai PSD.

Pasul făcut în spate după ce a fost păcălit de George Simion

NewsCenter.ro a relatat la mijlocul lunii octombrie că Neacșu fusese trecut în plan secund în privința strategiei și a negocierilor pentru formarea unui guvern. Potrivit sursei citate atunci, reproșul conducerii PSD era că supraestimase disponibilitatea AUR de a susține Cabinetul Adrian Veștea.

Neacșu se implicase vizibil în negocieri și afirmase public că guvernul va trece. La votul din 22 iunie, Cabinetul Veștea a obținut însă numai 189 de voturi favorabile, sub pragul de 233. Parlamentarii AUR au părăsit sala înaintea votului.

George Simion a respins, pentru NewsCenter.ro, ideea că ar fi promis susținerea învestirii. Liderul AUR a susținut că așteptările privind voturile partidului său aparțineau celor care negociau formula Veștea. Neacșu nu a răspuns atunci întrebărilor publicației despre negocieri și despre trecerea sa în plan secund.

Eșecul a slăbit poziția negociatorului în partid, așa cum ne-au relatat surse din partid. În seara și în zilele următoare, Marian Neacșu chiar ar fi avut discuții mai tensionate cu președintele partidului Sorin Grindeanu și cu alți membri importanți ai conducerii partidului. Aceste discuții l-au făcut să facă – jumătate din proprie inițiativă, jumătate de nevoie – un pas în spate în partid.

A rămas în continuare susținut de Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, și a lui Claudiu Manda, secretarul general al PSD și soțul Olguței Vasilescu. Deși, și aceștia i-au reproșat eșecul votul pentru investirea cabinetului condus de Adrian Veștea.

Nominalizarea lui Sigfried Mureșan

Un nou moment decisiv a venit pe 30 septembrie, când nici Cabinetul Siegfried Mureșan nu a obținut învestirea. Au fost înregistrate 182 de voturi pentru și 15 împotrivă. PSD a fost prezent în sală, dar nu a votat, iar AUR nu a participat.

După acest rezultat, continuarea blocajului presupunea găsirea unei formule acceptabile atât pentru social-democrați, cât și pentru o parte dintre parlamentarii care susținuseră anterior guvernarea Bolojan.

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu să formeze guvernul pe 5 octombrie, după tentativele nereușite ale lui Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan.

În această etapă trebuie plasată revenirea lui Neacșu. Potrivit explicației oferite NewsCenter.ro de liderii PSD, partidul avea din nou nevoie de un negociator capabil să discute cu Ilie Bolojan și să contribuie la obținerea voturilor necesare pentru un vot de investire a noului guvern din care PSD făcea parte cu miniștri.

„Ilie Bolojan a fost convins de președintele Nicușor Dan și de Marian Neacșu că România are nevoie de un nou guvern cu puteri depline pentru a trece peste iarnă în locuk variantei alegerilor anticipate. Asta în condițiile în care Ilei Bolojan nu mai avea niciun dialog serios cu Sorin Grindeanu, președintele partidului”, ne-a mai relatat unul dintre liderii PSD cu care NewsCenter.ro a stat de vorbă.

Pe 20 octombrie, Guvernul Niculescu a primit 280 de voturi favorabile și 58 împotrivă. PNL și UDMR au susținut învestirea, fără să intre formal la guvernare. Bolojan a prezentat votul liberalilor drept unul necesar pentru încheierea crizei și a anunțat că partidul va rămâne în opoziție.

Tabăra PNL a lui Ilie Bolojan: „Nu este arogant”

Oana Gheorghiu, unul dintre colaboratorii apropiați ai lui Ilie Bolojan, a descris la Digi24, pe 14 noiembrie 2026, câtă influență avea Marian Neacșu în Guvernul Bolojan. „Dacă domnul Neacșu zicea că nu se poate, nu se putea”, a spus fosta vicepremieră.

Ea a explicat că miniștrii, mai ales cei ai PSD, îl consultau asupra propunerilor lor, iar ceilalți vicepremieri îi ascultau opinia la discuțiile importante, în special pe chestiuni de procedură. Gheorghiu l-a numit „punctul de stabilitate în guvern” și a spus că experiența și memoria instituțională îi permit să grăbească sau să blocheze decizii.

Întrebată cine conduce actualul Executiv, ea a precizat că Luca Niculescu este prim-ministru și a adăugat că acesta se bazează foarte mult pe Neacșu. În opinia ei, influența vicepremierului se vede și în relația cu funcționarii de la Palatul Victoria.

La RFI, pe 19 noiembrie, tot Oana Gheorghiu l-a descris și personal: „În interacțiunea directă este politicos, nu face remarci nepotrivite, nu este arogant și nici agresiv”.

De la negociator la coordonator al ministerelor

Prin Decizia nr. 463 din 18 noiembrie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 960, premierul Luca Niculescu a stabilit atribuțiile vicepremierului Marian Neacșu. Acesta conduce direct Ministerul Afacerilor Interne și coordonează funcțional Transporturile, Justiția, Apărarea, Economia, Agricultura, Mediul, Dezvoltarea, Investițiile și Proiectele Europene, Munca și Sănătatea, precum și ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar.

Așa cum a explicat NewsCenter.ro în analiza repartizării atribuțiilor, Finanțele, Externele, Energia, Educația și Cercetarea și Cultura rămân în afara acestei coordonări funcționale. Neacșu avizează însă și proiectele lor de acte normative cu impact bugetar. Aceste atribuții nu înseamnă că vicepremierul preia funcțiile miniștrilor sau că instituțiile și companiile din subordinea acestora îi devin automat subordonate direct.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, explică extinderea atribuțiilor prin faptul că Neacșu este singurul vicepremier al actualului Cabinet, în timp ce Executivul anterior avea cinci asemenea funcții. Purtătorul de cuvânt Dan Cărbunaru a susținut că redistribuirea responsabilităților nu schimbă faptul că premierul Luca Niculescu conduce Guvernul și ia deciziile finale.

Lasă un răspuns